Legătura nespusă dintre droguri și desenele animate

Cred că aveam 6 ani. Am intrat în casă de la joacă și l-am văzut pe tata meșterind ceva la televizor, în sufragerie. Era băgat cu totul în carcasa tubului catodic. L-am întrebat ce face și mi-a spus să am răbdare.

Am așteptat alte câteva zeci de secunde în picioare, în pragul ușii de la living room.

Tata se ridică, pune mâna pe telecomandă, butonează de câteva ori și apare minunea: Cartoon Network!

Moment în care viața mea s-a schimbat total. M-am aruncat pe canapea și nu m-am dezlipit de ecran ore bune. Tom&Jerry, Yogi Bear, Wacky Racers sau Secret Squirrel. Ore întregi.

Nu înțelegeam mare lucru, dar deduceam. Apoi am învățat și puțină engleză de la Two Stupid Dogs. Am început să-mi dau seama ce-nseamnă „food”, „bone”, „car” și alte cele.

Privind în urmă la desenele animate ale copilăriei mele îmi pun serioase întrebări despre mintea creatorilor. Ce a fost în capul celor care au scris/desenat Cow&Chicken, serial în care Satana mergea în buci (ați citit bine) și părinții erau doar jumătate de oameni, de la buric în jos.

Johnny Bravo, un cocalar libidinos într-o constantă fugă după femei.

Dexter și laboratorul lui, ascunzătoare secretă distrusă mereu de sora mai mare, Dee Dee.

Câte și mai câte…

Acum, nu vreau să pic în plasa „vremurile s-au schimbat și generația asta…”. Evident că gusturile nu mai sunt aceleași, dar când m-am uitat recent pe CN am văzut că… lucrurile nu mai sunt la fel de caterincă. E totul serios, bătăile sunt mai reale, umorul absurd a dispărut din majoritatea serialelor.

Și mă gândesc la bieții creatori. Care-i diferența între cei care au făcut retardarea comică de Ed, Edd&Eddy și ăștia de azi în care toți eroii au cape și luptă împotriva a milioane de dubioșenii spațiale?

Eu cred că răspunsul zace-n vicii.

Dacă vă uitați cu atenție, cu mintea de azi, la Courage o să sesizați imediat că-i un desen animat făcut de oameni cu trip-uri tragicomice pe iarbă. Cum altfel?

De asemenea, și-n spatele serialelor Looney Tunes, The Jetsons, George of the jungle și Freakazoid! au stat minți fumate! Altfel nu-mi explic umorul, sarcasmul, nebunia.

Astăzi ce se-ntâmplă? Te uiți la desenele astea și ai impresia că-s făcute de oameni care stau la birou, îmbrăcați la costum, beau bere pe ascuns și așteaptă să plece acasă.

Noroc de un Rick&Morty, ori Big Mouth, altfel copiii de azi n-ar afla niciodată ce înseamnă puțină nebunie. Bine, vor testa peste ani, hăhăind la Duck TV cu un borcan de Nutella-n brațe.