Georgeisme
Numele meu este anxietate și am George Bonea.

Cine sunt eu să-ți spun ce să faci?

Zilele trecute mi-a scris o tânără pe net dacă fac un gest frumos și promovez cauza asociației/comunității din care face parte. Ce vrea asociația respectivă (și implicit ce și-au propus să realizeze cu ajutorul meu)? Să convingă tinerii să meargă la vot.

M-am uitat peste ce promovează grupul respectiv și am găsit următoarele (ca minerii la PNȚ-CD, dacă se-nțelege subtilitatea):

  • Am găsit că nu făceau campanie pentru vreun partid. Se vorbea doar despre actul de a vota;
  • Am găsit că nu explicau prea multe despre ce înseamnă politică/doctrine/concepte, doar meme-izau comic actul de a vota (pe pozitiv dacă o faci, negativ dacă nu).

Trec peste greșeala de PR de a nu căuta cum gândește un om pe care îl abordezi să-ți promoveze cauza. La un Google de aici poți afla ce cred despre anumite partide, când am încurajat mersul la vot (și de ce) și de ce n-am mai făcut asta (și de ce).

După ce am refuzat politicos invitația domnișoarei m-am gândit serios la rolul meu (și la chestia asta numită „#influenkăr”). Ce mă împuternicește pe mine să le recomand oamenilor să facă lucruri atât de importante, precum să voteze/sau nu?

Pe scurt, „cine p*la mea sunt eu să-ți spun ție ce să faci?”

Hai să recapitulăm puțin contextul social în care ne aflăm în 2020. Poate nu s-a înțeles realitatea în care ne aflăm.

Subsemnatul a ajuns să fie urmărit de o plajă mare de oameni pentru că face filmulețe sarcastice pe Youtube și glume pe Facebook. N-am terminat studii politice, n-am experiență politică (exceptând vreo 3-4 luni de politichie în studenție într-un partid pe care astăzi îl disprețuiesc). Practic, eu pentru politică sunt ce e Marcel Pavel pentru politică (cel din urmă fiind candidat pentru parlamentare).

Ca mine mulți alții din online.

Manichiuriste ajunse vedete online îți spun dacă să votezi (și eventual cu cine). Pasionați de gadgeturi îți spun dacă să votezi (și eventual cu cine). Persoane care testează mașini în clipuri pe Youtube își spun dacă să votezi (și eventual cu cine). Nu spun că politica nu are a face cu orice alt domeniu de interes, dar e o treabă mult prea serioasă ca să-i aloci o referință ocazională, la alegeri.

La alegerile precedente mi-a explodat Facebook-ul de analiști politici care aruncau cu injurii în stânga și-n dreapta pentru cei care nu votează/nu votează ca ei. Până la alegeri cei mai mulți dintre ei n-au existat politic. N-au avut păreri. După alegeri același lucru, a dispărut vâna politicianistă din ei. Sunt iar oamenii pasionați de rujuri, telefoane, vacanțe ș.a.m.d.. Nu-i vezi vorbind despre ce se întâmplă între campanii electorale (cu excepția scandalurilor mari la care se lipesc păreristic/umoristic).

În curând începe campania electorală și iar o să-i auzim aruncând sentințe politice.

Revenind la întrebarea de bază a acestui text: cine sunt eu să spun oamenilor cum să voteze?

Nu citim aceleași cărți, nu avem aceleași perspective despre viață. Ce mă legitimează să-i spun unui tânăr să voteze (ori cu cine)? Am citit destul despre politică încât să-mi dau seama că nu știu ce e bun, ce merge, ce nu. Nu știu dacă social-democrația e pe cât de nocivă o vede o parte a țării (cu toate că e posibil să urască PSD-ul, nu social-democrația). Nu știu cât de minunată e dreapta (cu toate că e posibil să iubească anti-PSD-ismul).

Nu știu mai nimic și tocmai de aceea nu știu ce aș putea recomanda d.p.d.v. politic. Abia pot recomanda un laptop bun (nici asta nu pot).

Trebuie să-mi recunosc nivelul. De ce să iasă tinerii la vot? De ce să iasă oricine la vot? Nu știu. O să mai citesc, o să mai ascult păreri.

Nu vă supărați pe mine că nu știu. Merg pe mâna celor care spun că știu. De ce n-aș crede pe cineva care-mi spune cu tărie că are dreptate? De ce ai spune ceva ce nu știi cu certitudine?

Rămâneți pe aici pentru recomandări de cărți, ocazional cafenele, rețete și păreri critice despre una-alta. Dar nici de alea nu-s sigur. Pur și simplu trebuie să acceptăm împreună că-s prea prost când vine vorba de anumite lucruri. Dacă nu înțelegi asta… mu*e și ție și mie.

9 răspunsuri

  1. Am vazut in Suedia pe wikipedia(foarte probabil e valabil si in alte tari europene) ca exista si partide mici in care voteaza si doar 5000 de oameni, unele partide fiind mai vechi, altele mai noi. Eu daca as avea asa de multe partide de ales mi-ar fii mult mai usor sa aleg, as putea sa gasesc un partid care sa aiba 75% din doctrina care sa imi placa mie si astfel l-as vota. In Romania nu gasesc unul care sa aiba macar 50% sa imi placa(si daca gasesc, e unul care sa aiba 0.01% din voturi)

  2. Eram foarte hotărât să nu votez nici de data asta însă un prieten candidează din partea unui partid care îmi reprezintă într-o oarecare măsură ideile chiar dacă face parte din categoria partidelor de ”0,1%”.

    Nici eu nu pot să spun că mă pricep într-un domeniu excelent și evit să fiu decisiv. În esență am mai multe întrebări decât răspunsuri.

    1. Hai că acuma măcar o șansă mai merită, că altfel de 30 de ani tot așa.. ”n-ai cu cine”, da’ dacă chiar câștiga Rațiu în 90′. Poate nu e exemplul potrivit pentru acum, da’ „dar dacă”?

Dă-i un răspuns lui Sergiu Nicola Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.