Un episod Seinfeld din 1991 a prezis „arta” conversației din prezent

O vorbă din bătrâni ne spune: „cine n-a văzut Seinfeld să se uite. Și cine l-a văzut să se uite din nou”.

Frumusețea serialului Seinfeld, pe lângă faptul că are unul dintre cele mai bine construite personaje din istoria cinematografiei (George Constanza), e că dezbate multe subiecte care sunt valabile și astăzi. Fiecare episod e despre atât de multe lucruri, în ciuda faptului că serialul a rămas în mintea multora ca fiind despre „nimic”. E foarte mult în nimic.

Modul în care comunică personajele (de cele mai multe ori în monoloage egoiste) e genial.

În episodul nr. 7 din sezonul 3 (The Cafe) are loc un dialog între personajele principale, interacțiune care reflectă perfect situația în care ne aflăm și noi azi. Vă las mai jos frântura video, dar o să vă și rezum:

Kramer este idiotul grupului. E simpatic, e amuzant, dar e un idiot. Toți știu că e idiot (uneori și el se simte idiot). Are idei multe, fixe, absurde și mult noroc. Pe lângă toate astea e și neștiutor de multe, dar are o încredere oarbă (și surdă) în ceea ce nu știe.

Pornind de la o greșeală stupidă de limba engleză, Kramer se contrazice cu Seinfeld și cere o altă părere, de data asta de la personajul deștept al grupului, omul care știe cu vorbele și cuvintele pentru că lucrează în domeniu. Este contrazis (din nou) și răspunsul lui Kramer pare rupt din milioanele de opinii din 2021: „cred că greșești!”.

Kramer, un personaj simpatic din anii 1990, a prezis cu umor capacitatea unora de a înțelege puterea argumentării și de a recunoaște că nu știu, că greșesc, că-s prost informați.

Problema e că-n anii 90 astfel de personaje aveau efect comic, moralizator. Astăzi ele sunt libere să-și exprime punctul de vedere pentru că 1) nu-i frumos să-i contrazici, poate se simt jignite; 2) dacă au dreptate? N-au, dar dacă?

Poate că era mai bine dacă-n anii serialului un personaj precum Kramer era luat la 13-14 (în episoade și-n afara lor), ca o reconfirmare socială a faptului că prostia e nocivă. Dar probabil că nu și-a imaginat nimeni în acei ani că astăzi o să ascultăm de Krameri și o să-i lăsăm să decidă pentru toți.

Așa că dacă mai sunteți în preajma unor oameni care spun prostii cu o convingere de nestrămutat puteți să-i priviți ca pe Kramer. Cu umor, înțelegere, compasiune și răbdare.

Cândva se va termina și serialul ăsta despre nimic.