Românii și lucratul de acasă

Acum vreo trei săptămâni îmi rugam bula să răspundă la câteva întrebări dintr-un formular și pe alții îi invitam să stea la o discuție intimă pe Zoom. Tema era despre munca de acasă („work-from-home” în officineză) și ce obiceiuri s-au schimbat în viețile celor care până-n Covid se duceau la muncă de partea cealaltă a ușii de la casă.

Am discutat cu șase persoane și la formular mi-au răspuns 653 de binevoitori. Bogdaproste.

Vârstele respondenților sunt următoarele (pentru cine întreabă): 109 au între 18 – 25 ani, 460 au între 26 – 40, 81 între 41 – 55 și doar 6 persoane de peste 56 de ani. 58% femei.

Cu foarte mici excepții cei mai mulți lucrează în IT. Fac chestii care sună complicat: „Qa engineer”, „software verification tehnician”, „specialist RU” ș.a.m.d.. Pe lângă ei mi-au răspuns la întrebări și profesori, ingineri, jurnaliști, publicitari etc. Dar ăștia-s o minoritate.

Să trecem la lucrurile care contează.

  1. Avantajele lucratului de acasă

Mulți (atât în interviuri cât și în formular) au spus că-s fericiți să lucreze de acasă. Consideră că sunt mai eficienți, îi bucură programul flexibil (faptul că pot pune „o mașină la spălat”, „o tocană la făcut” în timp ce-și văd de Excel și ce mai fac ei).

Au mai mult timp liber, nu mai stau în trafic, economisesc bani (de transport) și-și cumpără mai puține haine (în cazul femeilor a dispărut presiunea de a arăta țiplă în fiecare zi, intră mai rar în mall-uri, cumpără mai puține „bluzițe”„ rochițe” și alte chestii mici la ofertă).

Unii au spus că dorm mai mult, mai bine, au renunțat la fumatul social, au scăpat de colegii/șefii toxici și au ajuns să petreacă mai mult timp cu familia/partenerul. Unii mănâncă mai sănătos și gătesc mai mult (o să revenim la ei mai jos).

Dacă e să facem un top 3 al celor mai des menționate variante avem așa: fără trafic, fără bani pe transport, flexibilitate.

2. Dezavantajele

Lipsa socializării. Un procent covârșitor consideră că ăsta e singurul dezavantaj.

Alții s-au plâns că mulți colegi n-au muncit de acasă („au frecat menta”) și asta a însemnat o presiune mai mare pe cei care-și făceau treaba. Sedentarism. Mai puțină inspirație. „Lipsa conectării la spiritul organizației”. Lenea. Volumul mai mare de muncă. Pauze mai scurte. Facturi mai mari la utilități. Unii s-au apucat de fumat sau băut.

Top 3 dezavantaje? Lipsa socializării, mai mult de muncă, sedentarism.

3. Bani și cheltuieli

61,7% dintre respondenți au declarat că au cheltuit mai mulți bani înainte de pandemie și doar 9,6% au simțit că portofelul s-a golit mai repede în timp ce au lucrat de acasă. Din fericire pentru 86,1% dintre ei salariul n-a fost redus, iar în unele cazuri chiar a crescut pe fondul volumului mai mare de muncă (sunt domenii care s-au dezvoltat în pandemie).

4. Transport

50,2% dintre respondenți mergeau la muncă cu metroul/autobuzul/tramvaiul. 29,4% cu mașina personală. 11,9% cu bicicleta/pe jos. Mai devreme menționam faptul că unii au economisit banii dați pe transport, sumele cheltuite lunar înainte de work-from-home pe drumul spre/dinspre muncă fiind următoarele: sub 50 lei (17,9%), 50-100 lei (36,3%), 100-200 lei (18,7%), 200-400 lei (17,9%) și peste 400 lei (9,2%).

5. Mâncarea și pauza de masă

Aici simt că lucrurile devin cu adevărat interesante.

Înainte de work-from-home 71,3% dintre respondenți mâncau la cantina de la birou, își comandau ceva, ori căutau un restaurant prin zonă. Cu pachet de acasă veneau doar 25,8% dintre ei. 64,9% cheltuiau aproximativ 10-30 lei/zi pe mâncarea de la muncă. 19,1% lăsau între 30-50 lei/zi la cantina/comanda de la muncă și unii (13,8%) se descurcau și cu maximum 10 lei/zi.

Lucrând de acasă oamenii au început să gătească mai des (76,4%) și mulți dintre ei au început să simtă că mănâncă mai bine ca înainte de work-from-home (gătit acasă = sănătos). Vreo 42,3%. Cu cât au început să fie mai pricepuți în ale gătitului au cheltuit și ceva mai mulți bani pe ingrediente. Probabil că aici s-au dus o parte de banii economisiți pe transport.

De asemenea, mulți au început să comande mai multă mâncare în pandemie, majoritatea având o achiziție săptămânală până în 100 de lei (54,2%). De remarcat și faptul că 16,8% au declarat că nu comandă niciodată.

Înainte de work-from-home cei mai mulți mâncau prânzul departe de calculator (56% în bucătăria de la muncă, 23% în afara biroului). Doar 12,4% stăteau în fața calculatorului și-și savurau prânzul. Lucrând de acasă situația stă cu totul altfel, numărul celor care iau masa de prânz cu calculatorul în față (muncind) fiind de 28,2%.

Cei mai mulți (44%) stăteau între 30-60 de minute în pauza de masă când mergeau la muncă, dar astăzi în acest timp intră și gătitul. Perceptual oamenii simt că înainte petreceau mai mult timp la masă, socializând. Azi, singuri (ori vizionând un serial, „ceva pe Youtube”) destul de mulți petrec între 10 și 30 minute la masa de prânz. 4,9% dintre cei care au răspuns formularului au spus că termină masa de prânz în cel mult 10 minute.

Câteva concluzii personale:

  • Traficul frustrează îngrozitor. Că politicienii sunt inapți/dezinteresați e clar, dar faptul că angajatorii sunt impasibili la nervii cu care angajații vin la muncă mi se pare… Dacă le pasă trebuie să facă ceva. Dacă le-a păsat vreodată au făcut prea puțin;
  • Oamenii simt în continuare că mâncarea gătită e cea mai bună, cea mai „sănătoasă”. Îi bucură să experimenteze în bucătărie. Chiar dacă vânzările pentru mâncare comandată au crescut în timpul pandemiei (eu așa cred) e posibil ca perioada asta să-i ajute pe mulți să-și dea seama că mâncarea venită sub nas (și servită în fața ecranului) e cheia spre o grasă nefericire. Puneți mâna pe tigăi!;
  • Sedentarismul e o problemă conștientizată. Poate nu-s în bula care trebuie, poate n-am fost targetat de reclame, dar am văzut prea puține reclame/campanii făcute de companiile din zona sportului. Oamenii caută alternative pentru sportul acasă/în jurul locuinței;
  • Destul de mulți lucrează mai mult de acasă. Se trezesc direct cu ochii în laptop și se culcă cu ochii în laptop. Dar aici am remarcat două motive: a) proastă gestionare a timpului. Pentru unii angajați orarul de birou era mană cerească, o zgardă bună. Îi ținea ordonați, aveau un program. Acum sunt de capul lor, se culcă târziu, se trezesc târziu, își iau pauze lungi, nu simt presiune; b) unii angajatori consideră că munca de acasă e altfel, mai relaxantă, așa că-și încarcă personalul. Evident că-i unul care face toată treaba și strică piața demonstrând că „se poate”;
  • Ședințele pe Zoom nu sunt socializare. Nu le lungiți aiurea;

Cam asta am înțeles eu din datele adunate. Voi?

P.S. – mi se pare entuziasmant că mi-au răspuns atât de mulți oameni la formular (653 de persoane! E bună viața de #influenkăr) așa că aș vrea să repet exercițiul și cu alte subiecte de care sunt interesat. Voi ce subiecte propuneți?

8 răspunsuri

  1. Am fost printre cei ce au raspuns la formular. Mi-a facut placere si e foarte fain sa vad rezultatele. Sunt binevenite si altele. De exemplu, m-ar interesa sa vad parerile angajatilor despre team buildinguri(nu prea se mai fac) si despre campaniile de CSR 😀

  2. M-ar interesa să știu ce părere au corporatiștii despre feminism, antirasism și alte curente de genul din State, despre naționalism (în sensul că ții la țara ta, nu că urăști tot ce-i străin) și despre ”englezificarea” limbii române. Cred că aș fi surprins, contrar așteptărilor mele

  3. Despre mutatul la tara si tot ce implica asta. Alimentatie, cresterea copiilor, educatia lor si a parintilor chiar. Avantaje, dezavantaje.

  4. Avort, câți sunt religioși și câți atei, păreri despre cei ce nu vor copii sau subiectul copii în general- câți își doresc, ce muzici asculta lumea.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Texte pe mail: