Companii morale și de ce steagul rom n-o să fie arborat la IKEA

Recent IKEA a arborat steagul comunității LGBTQ+ în fața unui magazin din București. Asta a stârnit numeroase reacții și mulți români n-au pierdut ocazia de a umple frigiderele magazinului de mobilă. Aviz celor care se înghesuie la chifteluțe.

De când tot scriu chestii mi-am dat seama că e foarte greu să subliniezi un aspect negativ într-o poveste cu puternice note pozitive. Acel efect de halou de care vorbeam și cu alte ocazii produce o formă de orbire socială (mai ceva ca-n opera lui Saramago) și mulți oameni îți vor răspunde cu „măcar au făcut”, „lasă că alții…” sau „ești tu hater și nu vezi partea bună”.

Evident că nu e nimic rău ca o companie să transmită un mesaj de toleranță. Foarte bine. La mai multe.

Dar întrebarea care contează (aproape mereu) e „de ce acum?”

De ce Ikea s-a trezit în 2021 să susțină comunitatea LGBTQ? În 2020 nu existau gay? În 2019 nu știa nimeni de lesbiene? În 2018 nimeni n-a văzut nimeni vreun gay pierdut (ca toată lumea) prin labirintul IKEA?

Primul magazin IKEA se deschidea în România pe 21 martie 2007. În iunie 2007 avea loc poate una dintre cele mai înfierbântate parade LGBTQ din România, eveniment la care aproximativ 150 de protestatari anti-LGBTQ au încercat să atace participanții la marș, s-au bătut cu jandarmii și a fost nevoie și de intervenția celor de la SPIR.

Au urmat alți 13 ani de GayFest-uri (transformate apoi în „Bucharest Pride”-uri), majoritatea pașnice, dar cu multă tensiune media/online. S-a știut mereu de ele.

S-a comentat, s-a înjurat, s-a „România nu-i Sodoma”.

IKEA (România) a avut nevoie de 14 ani ca să-și dea seama că există o comunitate LGBTQ în România și că merită s-o susțină. Ca să mai facem puțină istorie, IKEA deschidea primul magazin în 1958 (Almhult, Suedia) într-o țară care legalizase de mult homosexualitatea și până în 2007, anul apariției pe piața din România, Suedia era deja campioană la capitolul toleranță față de mișcarea LGBTQ. Spun toate astea ca să ne dăm seama că o compania nu acționează conform unui creier unic (poziționat acolo unde a luat naștere), ci se adaptează pe fiecare piață unde activează, fiecare cu particularități locale. N-au venit suedejii să aducă mentalitate scandinavă, ci scaune, mese și o poveste frumix pentru un public balcanic.

IKEA nu s-a trezit tam-nisam în 2021 să arboreze steaguri curcubeu. Așa cum nu s-a trezit să susțină ”egalitatea de șanse” mai devreme de mișcarea #MeToo.

Probabil că undeva la IKEA cineva din echipă își pune problema că România este și o țară profund rasistă față de romi. „Poate ar da bine și steagul comunității rome la intrare, nu?”. Nu. Nu dă bine la marketing să te pui împotriva curentului. Mergi cu valul, nu împotriva lui. Vedem cum evolează lucrurile în 10-15 ani și dacă românii vor manifesta ceva mai multă toleranță față de romi o să vedem și o postare pe 8 aprilie (2035? 2045?) în care IKEA spune cât de mult apreciază comunitatea romă, cum a fost mereu alături de ea și cum suntem, în esență, oameni. „Să fim mai buni” și alte d-astea.

Dar nu acum.

Între timp e imperativ să ne certăm de la gestul făcut pentru comunitatea LGBTQ și să uităm scandalul (încă nesoluționat) prin care IKEA e acuzată că a folosit lemn tăiat ilegal. Și e senzațional dacă putem face abstracție de faptul că IKEA este un promotor al consumului compulsiv (oricât de mult cântă placa eco), al fenomenului de shopping fast-foodizat și că printre mesajele „eye candy” (scuzați englezismul) e magazinul care-ți spune periodic să mai schimbi una alta prin casă, doar n-o să stai cu aceeași mobilă doi ani, nu?

Imaginea folosită la acest articol e de la IKEA. Dintr-o campanie din 2017 în care anunțau că au lansat mobilă pentru câini și pisici. Asta dacă vreți să mai vorbim despre ce vrea să transmită magazinul.

…

M-am uitat peste unele comentarii scrise de românii scandalizați de mișcarea pro-LGBTQ făcută IKEA. La unii m-am dus pe profil. O să mai discutăm despre asta dar vreau să vă spun că progresismul românesc e ciudat. Cantitatea de români anti-LGBTQ, dar votanți USR/PLUS, participanți #Rezist, anti-PSD, occidentalizați, dar și habotnici este senzațională. Progresismul românesc e o ciorbă.

…

Pe Twitter am rezumat așa: