Fotbalul românesc nu-i sub nivelul mării (doar) pentru că-i condus de niște foști bijnițari care au căpușat echipe de tradiție din dorința de a face bani și a-și crește stima de sine. Factura multor oameni din jurul fenomenului este atât de găunoasă încât îți este și jenă să spui că-ți place să te uiți la fotbalul românesc.
Să spui că ești fan FCSB (și implicit Gigi Becali) e ca și cum ai aplauda la aterizări.
Recent am avut un „mare” meci în campionat. Juventus București – Sepsi Sf. Gheorghe.
Înainte de meci, la boxele stadionului din Voluntari, au urlat versuri naționaliste. Nu vă gândiți la chestii voalate, finețuri (dacă există așa ceva). Pur și simplu mizerii. Jeg. Flori de mucigai cu banderolă tricoloră.
Acum vina e aruncată de la un oficial la altul. Că să vezi, era muzica de pe un stick, a pus crainicul piesa, s-a pogorât Sfântul Penibilie… bă, cel mai penibil xenofob e ăla fără coaie. Urăști ungurii/țiganii/homosexualii? Ești prost, dar ai dracu` coloană să recunoști.
În vizor pentru mârșăvie este patronul celor de la Juventus București, Ilie Ciuclea (poreclit „Regele gunoaielor”), un personaj care pare născut din copularea unor invitați OTV-România TV. Nu doar că-i un ultranaționalist care n-are loc de unguri în Voluntari, dar mai e și cavaler templier.
Ăsta-i! Cavalerul românismului. Ăsta conduce armata creștinismului ortodox din Voluntari, via București. Vedeți penibilul?
Halal „cavaler” al românismului. Își ascunde curajul după melodii cretine pe stadioane când s-ar putea urca pe iapă, să galopeze până-n miezul secuimii și să facă el dreptate printre „ungurii ăia răi” care vor să ne fure țara. Dar așa-s eroii: stau în spate și prostesc mulțimile să lupte pentru ei. Plebea aiurită/distrată de melodii jenante.
Halal fotbal. Cu puțină coloană și inteligență și-ar da demisia toți fotbaliștii de la Juventus București și te-ar lăsa-n naționalismul gol. Dar mna, trebuie să mănânce și gura lor…
Ne vedem la meciurile din Liga a IV-a… până nu se strică și alea…
P.S. – liderii extremiști sunt cei mai penibili. Vadim Tudor a stat ani de zile la metri de liderii separatiști unguri, dar n-a avut niciodată coaie să-i dea vreo palmă unuia. În schimb își spăla adepții pe creier să fie violenți. Așa-s toți. Lache flaușați în straie de război.
