Dați vina pe Bendeac? Dați vina pe 2015

De câteva ore a început jupuirea lui Bendeac. Jurnaliștii de la Libertatea au descoperit o filmare făcută de acesta în 2015 în care râde citind povestea unei femei violate.

Cum sună asta? Horror. „Bendeac, pentru noi ești Colo 2”.

Dar să ne punem iar pălăriuțele analitice și să judecăm drept despre cele strâmbe.

Evident că gestul lui Bendeac nu-i frumos și n-are scuză, dar dacă nu vă ține memoria vă reamintesc faptul că 2015 a fost acum fix 729 de ani. Lucrurile s-au schimbat mult.

De cine râdea Bendeac?

De Ana Maria Mocanu. Pentru cine nu mai știe, prin 2015 Ana Maria Mocanu era asistentă TV. Una pe val. Defila-n ciorapi plasă, tocuri cui și fustă scurtă pe la Capatos în emisiune. Era material onanistic pentru audiență și libidinoșii care se fâțâiau pe canapeaua emisiunii. Pe vremea aia credibilitatea domnișoarei Mocanu era sub nivelul tocului pe care-l afișa în fiecare emisiune.

Pe vremea aia nimeni nu ținea partea femeilor abuzate, „hipersexualizarea” nu exista în limbajul nimănui și de Revelion râdeam cu toții la glume cu „aveți grijă cu petardele”, text peste o poză cu Ana Maria Mocanu. Și suprasemnatul a făcut glume d-astea la vremea aia. Cred că până acum 2-3 ani am făcut undeva între 5-15 glume/an despre asistente TV.

Mai e asta amuzant acum? Nu. A fost frumos? Nu. Umorul e stârnit de suferință? Da.

Pe atunci era social acceptat să râzi de asistente TV, angajatorii le portretizau ca proaste, ele se comportau asemenea, erau ridicole și păreau împăcate cu imaginea publică. Autorul Douglas Murray (conservator, știu) spunea – corect după mine – că dacă te afișezi ridicol oamenii te vor considera asemenea și nu poți să-i învinovățești și să pretinzi să te cunoască „așa cum ești cu adevărat”. Ești ceea ce prezinți.

Înțeleg de ce râdea Bendeac pe filmarea din 2015.

Pentru că la vremea aia era ciudat să auzi o asistentă TV că a picat Bacu` pentru că a fost abuzată sexual. Nu spun că video-ul lui Bendeac e amuzant, dar îl ascult cu mintea de acum. Poate că-n 2015 râdeam, zâmbeam, mă dădeam cu capul de pereți. În 2015 dacă făceai pe femeia ușoară la TV nu stârneai mila nimănui și nimeni nu te căuta la traume să vadă cum ai ajuns să-ți câștigi pâinea fiind fleică sexuală.

Sute de ani mai târziu, în 2020, știm că suntem rezultatul traumelor (o să fie fascinant să ne dăm seama că asta se aplică tuturor categoriilor discriminate).

În 2015 Libertatea cred că mai avea femei în sânii goi la meteo. Și „Fata de la Pagina 5”. Și știri bombastice despre Ana Maria Mocanu.

Da, Libertatea nu mai e ca atunci. Acum e ziar serios. Cum probabil/sper că e și Bendeac.

Discuția nu e dacă Bendeac e vinovat sau nu, ci dacă putem înfiera motivația umoristică post-perioadei în care trăim acum. Că dacă vânăm atât de adânc în trecut înseamnă că trebuie să fac cumva să șterg niște afirmații cu potențial misogin spuse prin 2003.  

P.S. – nu există comparație între Bendeac și Colo. Bendeac făcea mișto, Colo făcea opinie.

P.S. 2 – nu cred în sfinții din 2020. În 2015 mulți erați cu gura până la urechi la glume misogine, ori pasivi. Nu vă dați martiri în 2020.

P.S. 3 – în 2015 eram mult mai prost ca azi. Și mai mult ca sigur că acum sunt prost în raport cu ce-mi doresc de la mine pentru 2030.

4 comentarii

    1. Cred ca s-ar schimba multe in tara asta daca am lua atitudine si am sesiza autoritatile cand vedem astfel de fapte. Sau presa, orice numai sa facem ceva…

  1. Bendeac era un prost in 2015, e la fel de prost si in 2020, si daca va mai apuca 2030, va fi la fel de prost si atunci.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Texte pe mail: