Care-i limita prostelii și de ce apărăm proștii?

În ziua de azi îmi e din ce în ce mai greu să-mi dau seama unde începe jecmăneala și se termină afacerea. Și vice-versa. De ce unii sunt prostiți și alții înșelați? Încă-mi este foarte greu să-mi dau seama de ce anumite afaceri sunt business-uri serioase și altele infracțiuni.

De ce vrăjitoarele te înșală și preoții nu?

De ce una-i înșelătorie și alta o treabă serioasă?

De ce e ilegală alba-neagră de la colț de stradă, dar legală în interior de firmă cu geamuri fumurii, lămâi digitale și siglă luminoasă? Pentru că cea din urmă plătește niște taxe și impozite? Fie, să impozităm și bijnițarii de colț de stradă, dar în esență ambele fac același lucru. Ba chiar despre una știm cu certitudine că zămislește digital rezultatele.

Dacă ai destui bani poți să-ți faci laborator dermatologic în debara și să convingi turme de oameni să-ți cumpere produsul. Plătind contribuția la stat ești considerat „în regulă” și-ți poți face treaba. Pare că legalitatea se câștigă făcând o simplă contribuție la bugetul de stat.

O societate care nu-i preocupată de sănătatea generală a oamenilor, ci vrea doar să aibă vistieria plină din care (paradoxal) să vindece simptomele bolilor acceptate, e o societate cretină prin definiție. E ființa care se lovește singură cu un ciocan în picior și ceartă ciocanul.

Mi se pare că suntem nedrepți cu mediul de afaceri și „antreprenorii” la început de drum.

Unii sunt mai hoți cinstiți ca alții.

O „dermatoloagă” la început de drum, fără buget mare, nu-și poate vinde cremele minune oriunde și oricum. Una cu buget baban și parafa statului e perfect legitimă.

Samsarul care dă kilometrajul înapoi e hoț. Compania care te minte la specificații e ok. Omisiunea intenționată nu-i (întotdeauna) înșelătorie. „Rechemăm mașinile” și toată lumea e ok. Poate că și samsarul de târg poate să recheme mașina, repară „eroarea” și e totul ok. Nu?

Și victimele unor afaceri de ce sunt mai protejați?

Unele produse care te îmbolnăvesc sunt mai hulite ca altele, dar lumea pune în balanță care prosteală a fost mai nasoală.

Ați remarcat faptul că unii naivi au fost înșelați și alții prostiți „că-s proști și așa merită”? Unii naivi sunt victime, altele-și merită soarta că-s proaste.

Mulți nu empatizează cu cei înșelați de industria alimentară („e vina lor că-s grași”), dar dacă industria auto te minte înseamnă că ești înșelat și meriți despăgubiri. Fumătorii sunt proști („știu la ce se bagă”), nu-s manipulați, nu-s înșelați, dar dacă unii te-au manipulat să te lase fără apartament (nu plămâni) înseamnă că ai fost înșelat/ă.

Pe unii suntem invitați să-i apărăm, pe ceilalți suntem somați să-i lăsăm să-și vadă de viciu. „Ce te bagi? Sunt plămânii lui”. De ce ne băgăm și când unii-și pierd casele din prostie?

Dacă un brand te-a manipulat emoțional să te îndrăgostești de produsul X și apoi te-a mințit înseamnă că ai fost prostit, lucru care se mai întâmplă în viață/afaceri. Dacă cineva ți-a furat inima și s-a folosit de asta să te ușureze de bani, ca mai apoi să te părăsească, înseamnă că te-a înșelat și merită pedepsit (cum se mai întâmplă cu unele românce care trag pe sfoara iubirii bărbați aflați la mii de kilometri distanță, pe Marele Internet).

Dilema e: de ce unele prosteli/minciuni/înșelări sunt mai infracțiuni ca altele? Cum stabilim limita naivității umane și de unde considerăm că prostul trebuie ajutat să nu mai fie prostit?

3 comentarii

  1. De ce? Pentru ca unele presupun mult timp (iar asta inseamna ca iti poate veni mintea la cap inainte sa fie prea tarziu), iar altele duc la dezastru intr-un termen foarte scurt. Pastrand proportiile, e ca si cum am compara distrugerea stratului de ozon cu spargerea unei conducte de petrol.

  2. Ca mai toate lucrurile, treaba are două tăișuri.

    Dar da, și eu mă simt mai apropiat de cultura/societatea norvegiană (nordică, în general), în acest sens, societate care este capitalistă…. socialistă. În Norvegia, jocurile de noroc sunt interzise cu desăvârșire. De ce? Fiindcă guvernul a decis că oamenii sunt păcăliți, furați, și nu se acceptă așa ceva. Majoritatea măsurilor din Norvegia sunt de protecție socială. Statul știe ce e bine și ce e rău pt individ. Dar ia stai așa… Dacă visul meu e să fiu un paria al societății, s-o ard pe păcănele toată ziua. Nope, nu se poate. Sunt multe, multe măsuri de genul, unde statului chiar îi pasă de cetățeni. E.g. băutura e mai ieftină în aeroport decât la ei la magazin, fiindcă deh, băutura face rău. Țigările la fel. Iarba e ieftină totuși 🙂 Dacă faci copil și nu ai cameră DEDICATĂ pt copil, tre să plătești nu știu ce taxă enormă…. etc etc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Texte pe mail: