Georgeisme
Numele meu este anxietate și am George Bonea.

Acum știu de ce ne-am despărțit

Influență: Femei care aleargă cu lupii – Clarissa Pinkola Estes

A trebuit să treacă ceva timp ca să-mi dau seama de ce am vrut să ne despărțim. În momentul ăla erai bulversată și nu înțelegeai ce se întâmplă, de ce-ți scot hainele din dulap, de ce îți dau papucii prin SMS, ori de ce te anunț inexpresiv că „nu mai pot”.

Firește că te-ai enervat.

Pe moment credeam că ai înnebunit, plângeai cu sughițuri, stăteai în genunchi, „eu nu pot fără tine”-uri, ba chiar amenințări cu suicidul. Slăbiciunea ta îmi întărea decizia. Cred că era o chestie de vânător, pradă, umilință… ceva pe aici.

Mă uitam la tine și încercam să găsesc cuvintele care să exprime ce simt, de fapt. Dar mintea bătea în gol. Analfabetism emoțional. Dacă un analfabet funcționat citește un text și nu înțelege nimic, un analfabet emoțional trăiește senzații pe care nu și le poate explica și nu le poate verbaliza. E blocat.

A trebuit să treacă ore de terapie, autocunoaștere, cărți și filme, ca să învăț să-mi verbalizez dorințele. Să învăț să spun „nu”, în detrimentul „da”-ului din complezență. A trebuit să-mi înțeleg frica de singurătate, anxietatea de abandon și multe altele. Până și banalele ciupituri au o simbolistică mai puternică.

Atunci nu știam cum să-ți spun că-mi invadezi spațiul personal, că lipsește intimitatea, siguranța, ori perspectiva. Că nu voiam să te rănesc, eu asumând că-s salvatorul tău, de parcă puteam să te scot din hăul în care căzusei încă din fragedă pruncie.

Ca să nu mai spun de imaturitatea de o parte și de cealaltă.

Acum știu și eu ce înseamnă relație toxică, dependență și alte cele care nu pot lăsa doi oameni să trăiască în armonie. Acum aș putea să-ți spun, cu vorbe nu cu liniște, de ce e greșit să ameninți, să arunci totul pe geam (la propriu), ori să dormi pe scările blocului așteptând împăcarea. Folosind mașina timpului mă pot întoarce la acele momente și să-ți dau papucii cu maturitate.

Există cuvinte pentru toate astea.

Nu schimbă cu nimic situația. Important e să ajungem cândva să știm „de ce”. E un sentiment de descătușare.

E precum o carte care-ți explică „de ce femeile fac X” și „femeile fac Y”. E precum cartea de mai sus.

Cunoașterea e eliberatoare.

femei care alearga cu lupii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.