De mic sunt obișnuit să străbat orașul cu mijloacele de transport în comun.
În 26 de ani de când sufăr de bucureștenită am fost martor la numeroase scene de grupo-sufocare în tramvaie, troleibuze, autobuze sau metrou. Oameni buni, vorbiți cu un supraviețuitor al nopții când Videanu a aprins un brad de fier în Buricu’ Bucureștiului. Am fost acolo, știu ce înseamnă aglomerație. Voiculescu și-ar da 10 vieți ale angajaților lui pentru așa o mulțime…
De când sunt locuitor al acestei urbe, pe care ne încăpățânăm s-o numim “capitală”, pot să vă spun că n-am văzut schimbări semnificative în materie de infrastructură. Da, un pod pe ici-colo, un pasaj, un sens unic, câteva guri de metrou, și multe altele în plan, dar în ansamblu astea sunt firimituri pentru un copil muritor de foame. Orașul ăsta trăiește de pe o zi pe alta din brânciuri: am mai făcut un sens unic, o bandă pentru autobuze, avem câțiva kilometri de pistă pentru bicicliști… și de la realizare la realizare mai înghițim un an de haos.
Voi ați fost vreodată dimineața/seara pe ruta Oriunde-Nord? Spre zona „aia bună”, de birouri? E măcel. La metrou n-ai unde să mori. Dacă vrei să te trântești pe jos și să mori, n-ai unde.
Eventual te arunci în fața metroului, dar dacă ți se face de leșin pe peron, n-ai cum să cazi de înghesuială. Și nucleul ăla compact de oameni te poate căra, așa mort, până la birou.
De ce? Dacă spun prostie e prea puțin. Nu știu. Cred că-i blestemată zona aia să fie condusă de ciobani. Da, legenda spune că Bucur și-a dus oile prin nordul Capitalei, apoi Becali a făcut avere și renume tot pe acolo, ca astăzi alți ciobani să-și instaleze firmele doar acolo.
Fără un plan, fără o conștientizare a faptului că zeci de mii de oameni vin frustrați la muncă (și nimic nu-ți strică mai rău cheful de a băga cifre-n Excel ca aglomerația de pe drum). “Da bă Bonea, dar primăria ce face?”. Bă, nu mare lucru. Dar de ăia de la conducere știm că-s proști, d-aia îi tot votăm. Am ceva mai multe pretenții de la CEO-iști/boși/baștani/Corporate Leaderși și alți ca d-ăștia cu facultăți prin străinătate.
Oricum, am deviat puțin. Revenind.
Orașul ăsta nu pare să se adapteze îndeajuns de repede la numărul de oameni și de mașini. Mai ales de mașini. Știu că-s ONG-uri care se zbat, și mult mai multe care se zbat cu pumnul în piept, dar pur și simplu lucrurile merg prea încet. Mult prea încet. Riscăm să nu mai putem ajunge la muncă de oameni. Nu de zăpadă, nu de răceală, de oameni.
Știu discursul. Să merg cu bicicleta. O fac, dar o fac pe barba mea, că n-am pistă. Să merg cu tramvaiul? O fac și p-asta. Dar ai idee cât se așteaptă pentru un tramvai? Că n-au fost în stare să pună borduri peste tot astfel încât să nu mai intri cu mașina pe șina de tramvai… Și stai tată… Autobuz? Păi ce, avem bandă specială pentru autobuze peste tot? Și stai. Metroul? E moarte de om în intervalul în care majoritatea mergem/venim de la muncă.
Mai rămâne varianta pe jos sau mașină. Din păcate afară plouă, unii muncim departe de casă și benzina-i scumpă. Deci? Parcă încep să-i înțeleg și pe cei care folosesc mașina pentru orice. Dacă tot e să fie un lucru făcut prost, măcar să-l fac într-un minim de confort.
Uite, poate o variantă, nu spun că-i “a mai bună”, e o discuție între Primărie-Angajatori-ONG-uri. Și să gândească/calculeze un alt program de muncă. “Voi începeți munca la 8, voi la 9, voi la 10, etc”. Habar n-am, poate merge. Că nu-mi pun bazele în infrastructură, mai multe autobuze, piste de biciclete. Mna, lucrăm cu materialul clientului.
Mai multe despre cum „capitala” este un haos AICI!
