Georgeisme
Numele meu este anxietate și am George Bonea.

De 7 ani aștept să mor de la vaccinul anti-porcină

 

Probabil că știți de la părinți și bunici că „ne-au vândut fabricile”. Cine-s ăștia care au distrus puterea de producție a țării nu știm, că ai noștri au fost luați prin surprindere după 1989, cert e că mare brânză nu mai facem.

Bine, facem brânză, dar e pe cont propriu.

Mai sunt români care produc – cu succes – încălțăminte, genți, vin, iar alții cresc melci, struți și femei de consum pe piețele negre din Vest.

Ce nu știți este că România, încă din 2016, este principalul exportator de pojar. Da, din Grânarul Europei am ajuns Pojarul Europei. Din aproximativ 4.000 de cazuri la nivel European, peste 3.000 de bolnavi sunt din România. Astea-s cifrele anului trecut. Pentru 2017 „sperăm” la o creștere a productivității, nu?

10.000 de bolnavi la hectar și la cincinal să ne numărăm pe degete.

Cum am ajuns în situația asta penibilă? Cum de am cotit spre trecut? Cum ar spune englezul „Romania Steer to the Dark Ages”.

Evident că-n spatele acestei crize, în care copiii stau în spitale precum bieții pușcăriași, câte 2-3 în pat, se află o influențăriță și un curent păreristic aberant. Am sărit din banala schemă în care un pseudo-cercetător încerca să-ți vândă apă chioară la teleshopping cu promisiunea că te vindecă de orice. Acum suntem în punctul în care cineva convinge oamenii că vaccinul este nociv și trei boabe de caju și-o pastă de avocado te vindecă de orice.

Cum, nu-ți permiți avocado? Nasol! Stai liniștit, corpul are destui anticorpi istorici să lupte cu boli moderne.

E trist că părinții care suferă de oliviasteerioză nu-și dau seama că pot face rău și altor copii. OK, îl distrugi pe al tău, treaba ta. Dar bomba ta genetică afectează un întreg bazin. Și nu, frecția cu sunătoare nu te scapă de toate boalele.

Eu? Situația mea e nasoală.

Acum vreo 7 ani m-am vaccinat anti-porcină. Când a bubuit criza la noi. Am fost obligat/forțat la muncă pentru că lucram în presă și se punea problema să intru în contact cu vreun bolnav.

Imediat după vaccin am aflat că m-am lăsat prostit. Că l-am băgat pe virus în mine, că eram victima unui plan mondial de reducere a populației. Practic, mi-am pus cruce din ziua în care m-am „imunizat”.

De 7 ani tot stau cu frica-n sân, c-o să bubui din interior, o să fac implozie, o să-mi strănut organele, ori cum se mai moare de la vaccinul ăla. Aștept să dau în autism, să-mi cadă picioarele, ori, Big Bang ferește!, să votez cu Dragnea.

Temerea mea cea mai mare e că vaccinul ăsta care ne omoară, că-i porcin, sau cel făcut în copilărie când în iresponsabilitatea lor părinții au acceptat să mi se injecteze mercur, uraniu și kriptonită, e prea lent.

Mă omoară prea încet.

Au trecut vreo 27 de ani de la primul vaccin și n-am simțit nimic nasol pe interior. Dar exteriorul mă distruge.

De 7 ani aștept să mor de vaccin anti-porcin, dar am impresia că între timp o să mor de una din următoarele:

  • Cancer pulmonar – cum altfel când planeta asta trage tare să ajungă gazoasă precum Uranus sau Neptun;
  • Cancer de stomac – sau ceva prin zonă. Am impresia că mâncarea asta coaptă pe vapor, sau crescută într-un pământ poluat și cu tot felul de îngrășăminte dubioase, nu-mi priește;
  • Articulații și oase – statul mult timp la birou sau la volan te distruge încet-încet. Am prieteni care au făcut apă la genunchi și alte probleme de la sedentarism. „Păi de ce nu se ridic?”. Când boss? Că-i deadline ASAP, ai meeting în 5 minute și prânzul tău a devenit o cină târzie.
  • Spital – știu, n-ai cum să mori de spital, dar când trăiești în România nu știi cum intri într-un spital și te trezești cu nosocomială-n tine;
  • Deces – sunt șanse mari să mor de deces, așa cum au tot făcut majoritatea inamicilor lui Putin. Acum, să nu credeți că eu mă consider atât de deranjant pentru bartai Dumnezeul Sovietic, dar avem și noi rusnacii noștri;
  • Stresul – una dintre cele mai nasoale boli ale secolului 21. Mori pe nemâncate și n-ajungi la ziua de salariu;
  • Bătrânețe – sunt șanse mari să mor de bătrânețe, de neajunsuri, într-o țară săracă, fără pensie și hârtie igienică pe care să mă pot bate;
  • Lovit de mașină – când carnetele de șofer se dau precum burgerii la McDonald`s e o minune că n-am fost lovit până acum;
  • Și lista poate continua cu ISIS, homofobi, rasiști, vreun război, tencuială căzută-n cap, surparea unui trotuar, depresie, mușcat de un maidanez, bătut de un ultras ș.a.m.d..

Acestea fiind zise, Olivia Steer fie cu noi, muritorii.

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.