Crucea mă-sii de femeie…

Toată lumea s-a concentrat în ultimele zile pe scandalul Vatman vs. BMW, dar s-a vorbit prea puțin despre durerea spirituală a neamului: bătaia pe crucea aruncată în apă de Bobotează.

O tânără s-a aruncat în apele reci ale Mării Negre pentru a prinde crucea aruncată de înalt prea curata mână a Înalt Prea Șpăgarului Teodosie și când, cu voința bunuțului, a reușit să ajungă la simbolul de lemn s-a întâmplat păcatul: un „bărbat” a smuls crucifixul de lemn din mâna tinerei și s-a autonumit „creștin adevărat și vrednic” în ochii zeității care, cel mai probabil, n-a văzut faza fiind prea ocupat să se uite la niște adolescenți care făceau păcatul malahiei.

Ce s-a întâmplat apoi?

Nimic. Eroul s-a întors la mal și s-a bucurat că și-a arătat potența fizică în fața divinului. Probabil și-a spus în minte, pios ca un mafiot care ridică biserici pentru a-și curăța imaginea și sufletul, „Doamne, uite! M-am scăldat în apa rece pentru a-mi demonstra religiozitatea! Vreau să fiu sănătos și norocos în 2020. Adică… merit, nu?”.

Tânăra a mai primit o cruce de la reprezentanții BOR S.A., dar răul a fost făcut.

Sunt curios ce e în sufletul creștinului care a putut să facă un asemenea gest. O să spună că-i pare rău? Că apa rece a reușit să-i stafidească și creierul, nu doar testiculele? Că a fost mâna lui Bafomet, nu a lui?

Măcar de nu s-ar bate lumea pe apă sfințită ca să nu creadă Dumnezeu (cel ortodox din România) că o parte consistentă din adepții lui sunt niște maimuțe violente și avare.

Să fie ăsta un alt măr putred în livada plină de creștini darnici, cumpătați și omenoși? Mie-mi miroase a borhot.

Oricum, dacă e să dăm crezare credinței profunde, ca la manual, femeia n-avea ce să caute-n apă. Astea nu-s activități muierești. Locul ei era acolo unde tot spune biserica din ziua 1: la cratiță, cu burta la gură, satisfăcând tăcută bărbatul. Fabulos, a învățat mașina de spălat să înoate? Unde am ajuns ca societate creștină? Am ajuns în punctul în care un biet bărbat trebuie să lupte în apele înghețate pentru dreptul de a părea cel mai mare apărător al credinței?

Jenant. Și păcat.

3 Responses

  1. Totul pana auzi si partea cealalta.

    Ieri dimineta, in drum spre metrou ascultam pe Virgin Radio (ma deplasez cu masina la metrou) si l-au sunat pe baiatul cu pricina sa isi spuna si el povestea.

    Varianta lui zicea ca omul a luat primul crucea, da pentru ca intrase in apa cu 5 minute inainte sa o arunce popa ii inghetau outele si nu a mai ridicat-o triumfator deasupra capului.

    Si a venit cucuoana nevinovata (sportiv de performanta la triatlon sau ceva) si i-a smuls-o cu bestialitate din mana. El Tarzan puternic a recuperat-o rapid.

    Cine avea dreptate? Nici nu prea conteaza oricum bunutu are grija de toti.

  2. Ok, cea mai importanta parte a acestei povestiri: exista oameni care intra in apa rece si nu patesc nimic, in timp ce noua virozele ne mananca zilele. Pe mine ma doare capul de la aer rece, de la ciclu etc.
    Aia doi au conditie fizica de invidiat: deci Dumnezeu i-a ajutat macar la capitolul asta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Texte pe mail: