Luni seară eram pe Autostrada Soarelui. Veneam de la Bulgari. N-o să vorbim despre asta, dar da, e frumos la bulgari: prețuri mai mici, plaje mai goale, liniște și aproape la fel de multe mașini cu numere de RO ca pe litoralul nostru. Asta dacă te apucă dorul de „ai tăi”. Unde mai pui că uneori, în mașinile cu numere de Bulgaria, se vorbește și bulgărește, nu românește cum am tot văzut.
Revenind.
Eram pe A2. Vizibil entuziasmat de parcursul rapid Vama Veche – intrarea pe autostrada. Mai aveam vreo 5-6 kilometri până la bariera de la Fetești când s-a făcut coadă. Lungă. Lentă. D-aia de să-ți suni nepoții și să le urezi bătrânețe fericită. M-am așezat la rând și am mers cu 5 km/horă cum făcea toată lumea. Doar că unii mai deștepți și-au dat seama că numa’ proștii trebuie să stea la coadă, ei având o a III-a bandă. Așa că puneau avariile și ne depășeau cu viteză pe banda de urgențe. Fraierii stăteam și se uitam. Parcă ne spuneam „ce tare e să fentezi coada… dacă am putea face și noi asta…”.
Și să nu vă imaginați că doar BMW-uri și Audi-uri au fentat coada. Recordul e deținut de autoturisme marca Merțan, dar printre toate astea s-a strecurat și o Dacia 1300 Papuc încărcată cu ghiolbani și moloz (dacă nu e pleonasm deja). În rest, oameni de toate facturile. Fețe de Mamaia, dar și cefe de Costinești. Oameni pentru care litoralul românesc e „țări străine”, dar și unii care sigur nu făceau așa în străinătate când mergeau la cules. De frica amenzii, anomalia aia pe care românii o fentează și o urăsc.
Plictisit de atâta mers încet mi-am zis să fac o necurată.
Simțeam nevoia de scandal. Ce altceva să faci la drum lung? Așa că am cotit dreapta, am pus avariile și am mers jumătate pe bandă de urgență și jumătate pe prima bandă. Încet. Câș. Îmi țineam rândul dar eram îndeajuns de mult ieșit din drum încât să încurc bo$$ii. Pe prea puțini din ei am reușit să-i trag și-n poze, așa ca amintire și ca mesaj pentru voi cei care aveți capacitatea de a memora numere auto. Poate vreodată mergeți pe stradă, recunoașteți numărul de înmatriculare și găsiți o altă întrebuințare pentru chei. Nu se știe.
Din păcate n-am reușit să blochez prea mulți.
Ba chiar îmi amintesc de un bărbat cu mașină de teren, roșie, mare, ceva cu B 50… si un K pe acolo, care s-a încăpățânat de trei ori să treacă de mine, într-un final reușind. A trebuit să intre pe spațiul verde de lângă, dar mi-a demonstrat, mie și plozilor pe care-i ducea acasă de la mare, că el e bărbat și că-n ciuda testiculelor mici, are o mașină mare, cu tracțiune 4×4 și transmisie diferențiată. Cel puțin asta-mi imaginez că le spunea celor mici după ce a reușit într-un final să treacă de mine: „Vedeți copii? Cu toate că tati suferi de dismorfofobie peniană, tati are o mașină îndeajuns de puternică încât să-i depășească pe proștii care stau la coadă”.
Într-un final procentajul a fost echitabil. Am încurcat vreo 10-15 mașini, am primit două aplauze (ironice), câteva înjurături, blsteme, și am făcut echipă cu un șofer de dubă care s-a hotărât să meargă la fel de câș ca mine.
Știu, mă bucur la victorii mici. Dar a fost atât de lung drumul.
