Un eșec și parcă-l văd pe al doilea

Acum ceva timp mi-a scris pe Facebook un fost coleg de școală. Cu ajutorul platformei lui Zuck ne-am reîntâlnit după ani de zile. Din „ce faci?” în „ce faci?” am aflat că omul decorează grădinile unora prin străinătate. Un fel de designer de spațiu verde (știu că-i un cuvând mai pompos pentru asta, dar am un lapsus).  

Mi-a arătat și niște poze cu realizările lui și totul arăta foarte bine. Adică ai da un ban să-ți facă ograda mai frumoasă.

Apoi mi-am amintit cine era el în copilărie când eram colegi.

Era printre cei mai slabi la învățătură. Periodic în top 5. Nu era golanul clasei, nici scandalagiul (despre dracul cu nume popesc cu altă ocazie) dar era liniștitul care nu învăța. Nu-i plăcea. Dar avea un talent: de 1 Martie aducea mărțișoare făcute de el. Timp de patru ani a făcut mărțișoase. Pe unele le vindea, dar pe cele mai multe le oferea colegelor și profesoarelor. Improviza din tot felul de materiale găsite prin casă, se descurca. (Parcă) Nici n-avea o situație materială prea bună, dar îi și plăcea să facă lucruri. Obișnuia să meșteșugărească tot felul de lucruri.

Colegele și profesoarele erau încântate. Una era să primești o tinichea de 2 lei (identică cu altele), alta să ți se ofere un mărțișor original și personalizat.

Cred că atunci am simțit pentru prima dată ce înseamnă conceptul de „strică piața”.

În ciuda preocupării creative s-a străduit să treacă fiecare an școlar (spre disperarea mamei lui care-mi amintesc că era foarte blândă în fața indiferenței lui vizavi de școală) și nici nu-mi amintesc dacă a trecut examenul final. Poate nu din prima, poate greșesc. Într-o perioadă chiuleam împreună și mergeam în sălile de jocuri unde pierdeam orele la CS. Eu fugeam de profesoara de fizică, el fugea cam de toate orele.

Zilele trecute am văzut un material despre cum copiii din alte țări sunt susținuți de mici astfel încât să le fie ușor parcursul prin școală dacă știu deja ce meserie vor. S-a văzut o aptitudine? Bun, batem fierul cât e cald! Să nu-l frustrezi pe copil, să nu-l faci să considere școala o perioadă traumatizantă, să nu-și piardă încrederea în educație. Să nu fie „prostul clasei”, inadaptatul, ăla care nu e bun la nimic pentru că nu e bun la memorat formule și date. Dacă-l vezi că e interesat de un anumit domeniu încerci să scoți ce e mai bun din el acolo.

Și m-am gândit la fostul coleg. Cei mai mulți profesori încercau să-l îndoape cu informații (sub amenințarea demonicului 2) când el voia altceva și apoi s-a demonstrat că e bun la altceva. Ironic, nu era bun la engleză în școală și acum pare că se descurcă de minune cu vorbitorii de engleză. Doar lucrează cu ei/ printre ei/ pentru ei.

Am văzut recent o postare pe pagina lui de Facebook:

Un eșec și parcă-l văd pe al doilea 1

N-am putut să nu mă gândesc la faptul că acolo unde a eșuat școala, unde a frustrat modalitatea asta tâmpită de a îndesa informații sub amenințarea notelor mici, elevi de 10/elevi de 4, unde a fost printre „ăia slabi/nepricepuți/proști” s-a putut așeza încrederea oarbă în conspirații și dorința arzătoare de a arăta că totuși… știe el ceva.

Din păcate (și) școala românească a produs așa ceva. Și mai produce.

acoperis scoala

6 răspunsuri

  1. George – școala noastră e de căcat, n-am cum să mă exprim altfel. Vorbesc din postura de părinte a 3 copii școlarizați + experiențe de prieteni cu copii la școală „în afară”.

    La noi în școală nu se încureajează deloc gândirea critică, mulți nici nu au auzit de metoda științifică.
    La noi în școală se aplică „Crede și nu cerceta” – de la religie până la matematică.

    Eu am fost un elev bunicel, top 2-3 mereu. Nimeni nu a reușit să-mi explice în liceu la ceP folosesc integralele și derivatele.

    Abia de curând, lucrând la un joc pe calculator, a trebuit să calculez o suprafață. Și abia acum am înțeles la ce folosesc.

    Normal că școala, atunci, e respingătoare pt elevi….

    Dar cel mai important aspect este calitatea profesorilor. Ia uite la sondaje, jumate nu vor să se vaccineze. Peste 99% sunt religioși, cred în numerologie, astrologie și alte căcaturi. Cu ce gândire te-aștepți să iasă copiii de-acolo? SINCER

    Soluții există https://www.youtube.com/watch?v=4-DcjwzF9yc (extras din documentarul Where to Invade Next https://ihavenotv.com/where-to-invade-next)

    – dar sunt foarte greu de pus în practică, într-o țară în care majoritatea învățătorilor nici măcar nu știu să scrie corect, și au trecut examenul cu nota minimă, probabil și cu șpagă ceva.

    TRIST.

    Un eșec și parcă-l văd pe al o sutălea….

  2. Pentru PROKA

    Problema nu e România ci sistemul de învățământ, care e greșit de la bază. Iar pe lângă asta tre să mai adăugăm sărăcia și alți factori. Chestiunile pe care le-ai enumerat tu le-am regăsit și eu în Spania, unde am parcurs clasa a șasea, liceul și facultatea. Și probabil că așa este peste tot. Am ținut să fac precizarea asta pentru c-am simțit că ești genul ăla de om care gândește „numai la noi se poate așa ceva”

    Dacă mă înșel atunci îmi cer scuze

  3. Am exemple singulare care te contrazic, dar la nivel macro scoala romaneasca e cam degeaba. O mana de profi capabili ar putea sa faca un playlist pe youtube cu tot ce are nevoie sa invete pentru viata un copil pana la cls 12 inclusiv; nu ma refer sa faca filmuletele, doar sa adune ce e deja creat. Totusi sunt optimist cand vad ca mai sunt dati jos profii si invatatorii de pe piedestal. Astept cu nerabdare momentul cand nu mai e nimeni pe el si ii putem da foc…stiu: astept degeaba.

  4. Da, profesorii sunt praf la educație științifică. Mulți, aproape toți. Cred în schimb în zodii, moaște, conspirații etc. În ultimii 30 de ani au intrat în sistem extrem de multe nulități, cei buni fugeau de o meserie extrem de prost plătită. Au rămas analfabeți funcțional, oameni cu gândire mistică, frustrați și dereglați psihic. A fost un proces de decantare financiar, în cea mai mare parte.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Texte pe mail: