Nu cred că e un secret pentru nimeni faptul că femeia, în mentalitatea creștin-ortodoxă, este un obiect.
O chestie care face creștini mici și obedienți. O bucată de carne în care bărbatul își scutură scârbavnicul mădular, evitând astfel risipa de sămânță, într-una sobornicească și apostolească facere de plozi ai lui Dumnezeu.
Evident că-n majoritatea religiilor femeia are rol de umplutură (literalmente), dar văd cum se uită unii români la musulmani și cum îi blamează pentru felul în care-și tratează femeile. Compatrioții plâng de mila bietelor musulmance, uitând că-n Grădina Maicii Domnului muierea ar trebui să stea sub batic, sub palma bărbatului și sub un strat gros de păr neepilat.
Epilarea e un ritual satanic, citiți îndreptarul de spovedanie.
Eugen Tănăsescu, unul dintre guriștii BOR-ului, are harul de a spune (din când în când) câte un adevăr canonic. Campania #MeToo l-a provocat să-și dea cu părerea. Și cum empatia n-are a face cu o religie care a stat la temelia unor conflicte, sclaviei, antisemitismului, sexismului ș.a.m.d., nu puteam să ne așteptăm la altceva de la Tănăsescu. Omul a spus cu subiect și predicat:
„Vedetele alea care au <<dezvăluit>> că au fost agresate sexual, la XXX ani după, nu cumva s-au complăcut pentru niște avantaje?”
Știu, sună scandalos, o să spuneți că atât a putut Tănăsescu, dar omul bisericii a fost sincer. Aproape că a citat din biblie. Nu vă faceți că nu înțelegeți.
Cum să-i explici lui și altor purtători de fuste negre că trauma necesită timp?
Un viol nu e ca un botez (și acela fiind o formă de abuz, dacă mă întrebați pe mine). Violul se întâmplă și trăiești cu rușinea, cu umilința. Ai nevoie de timp să-ți spui durerea.
Sunt femei care mor și nu au curajul să spună adevărul. E greu să admiți că ți s-a întâmplat o drama, pentru care lumea te-ar putea judeca. E la fel de greu precum a admite că ai fost o instituție sfântă și ai ținut țigani ca sclavi, ori că te-ai dat cu politicienii pentru favoruri materiale… e atât de greu să spui adevărul…
Nu trebuie să ne uităm la cuvintele părintelui Tănăsescu înfuriați. Să-l privim cu admirație, pentru că a spus lucrurile pe bune. Așa cum le gândește el și cum le propovăduiește religia pe care o reprezintă. Să-i mulțumim Big Bang-ului pentru această mostră de sinceritate.
Și să remarcăm apetența lucrătorilor din domeniul cultelor pentru simbolistica pornografică. „XXX”, nu „30”, nu „mulți”. Casa Domnului e plină de ciocănele.
Un răspuns
Toate treburile asta pleaca de la educatie. Fetele educate cum trebuie denuntau astfel de comportamente de la bun inceput, altele educate sa se complaca (ca sa nu spun sa se prostitueze) pentru a obtine beneficii sau sa le fie rusine sa iasa public tin treaba asta ascunsa. Totusi faptul ca s-au „razgandit” nu le exonereaza complet de responsabilitatea morala. Nu neg ca sunt victime, dar sunt victime pana la un punct.