Le cunoști sau ai auzit de ele, că-s omniprezente. Pe Facebook, bloguri, la TV sau la radio, sunt peste tot. Își dau mereu cu părerea despre ce se poartă „anul ăsta/luna asta/zilele astea”. Au parteneriate cu firme celebre de țoale și-n schimbul unei poze pe Instagram primesc un munte de cârpe. Evident, postarea de pe net trebuie să adune minim câteva sute de like-uri și să convingă alte tute că țoala merită banii.
Ele sunt trendsettărițe și fashion guriste.
Vorbesc despre ele, cu toate că-s și ei, dar mai puțini. Ele sunt formatoarele de opinii fashion și ele impulsionează alte cohorte de fătuci, muieri, femei să dea iama-n magazine și să cumpere, să cumpere, să cumpere. N-am tangențe cu misoginia, dar când femeile ajung să creadă că-i „feminin” să rupă neuronii și cardul de credit în mall-uri îți dai seama că problema e pandemică. Hectare de femei au devenit atât de superficiale și-și ascund problemele sub atât de multe haine și machiaj încât e cel puțin ilar să mai auzi vreo muierușcă spunând despre un bărbat care o vrea pentru o noapte că-i „un prefăcut”. Sunteți doi!
Când mall-urile-s pline și la proteste apar echivalentul clienților dintr-un SH din Dorobanți îți dai seama că suntem sortiți unui viitor cum nici Orwell nu vedea în 1984. Pur și simplu suntem prea simplu de manipulat.
Acum ceva ani un infractor spunea la TV: „cum să nu furi în România când e atât de ușor?”. Eu cred că-i ușor să protești la nivel mondial.
Fashionistele. Sunt toate produsele unei industrii de fast-shopping. Înainte erau 2-4 sezoane pe an, dar companiile de zdrențe și-au dat seama că shoppingiștii ar putea duce chiar și o schimbare de stil săptămânală. Așa că fast-shopping înseamnă 52 de trenduri pe an. Săptămâna și oferta, săptămâna și stilul. Cumpără, nu fi proasta care rămâne demodată!
Fashionista recomandă cu mândrie pe vlog bluzița luată ieftin, ori pantalonașii pe care a dat „mai nimic” și le încurajează și pe altele să fie la fel de originale și să cumpere aceleași rahaturi. Fashionista crede că Zara îi face o mare surpriză vânzând totul la preț redus.
Nu-și pune problema că o țoală vândută mai ieftin e produsă mai ieftin, deci salariu mai mic pentru amărâtul din Bangladesh. Amărât care bea apă poluată de fabrici, muncești mai mult de 12 ore pe zi, uneori cu plodul alături și pe bani de nimic. Fashionista crede că domnul H&M renunță la banii lui de yacht ca să poarte o tută din Berceni o izmană frumoasă.
Fashionista se bucură și se simte responsabilă când aude că H&M face campanii pentru mediu și se jură cu mâna pe bluzițe că-n fabricile lor (H&M n-are fabrici, ei dau comenzi la fabrici și ăia care-i produc țoalele mai ieftin câștigă licitația) muncitorii au un salariu prin care să-și permită lucrurile de bază. Fashionistele cred că „lucrurile de bază”-n Pizderia, Bangladesh înseamnă același lucru cu „baza”-n București, 2016. Adică să-ți permiți de o cafea în oraș, o pizza, un iPhone.
Și dacă fashionista este o sociopată căreia nu-i pasă de oameni, nu-i pasă nici de mediu, de exploatarea oamenilor sau a planetei. Fashionista vrea oferte la zdrențe, oferte săptămânale, carduri de reduceri. Cadouri.
Și din când în când o echipă inteligentă de marketing așează idei bune într-un PowerPoint belicos și reușesc să impresioneze fashionistele și să le facă să creadă că mizeriile pe care le poartă au fost făcute de oameni care acum beau Cuba Libre pe o plajă. Și că dacă mai cumpără trei rochițe angajatul din Bangladesh o să-și cumpere unicornul dorit. Sunt proaste pentru că prostiei îi șade bine în haine de firmă, mintea stă lejer în bluzițe vaporoase și fustițe colorate.
Doamnelor, nu sunteți departe. Mai aveți să vă bateți prin magazine precum ăia din peluze… a, pardon, deja faceți asta!
Din partea mea, dacă vă pasă, puteți da foc cardurilor H&M, Zara și cine caută să vă mai fidelizeze cu rahaturi de plastic. Ba chiar puteți să vă îmbrăcați din alte părți, magazine care n-au renume. Alternative există. Slavă cât încă mai sunt alternative. Până nu ne înghit corporațiile și n-o să mai avem de ales, un viitor în care vom purta cu toții uniforme H&M.
3 răspunsuri
Si tot ele, inteligentele, au molipsit Romania cu proasta citire „Has and em” in loc de „eici and em” sau „has si em” pentru H&M. (scuze pentru scrierea mai ciudata).
:))) Mai…eu zic ca tu esti invidios pe bietele fete. Cauta,ti un subiect potrivit unui barbat si lasa.ne pe noi, femeile, asa…fara minte si..mai prostute. Ca …ce sa.i faci? Barbatii este foarte destepti. Pardon: net superiori noua..amaratele de noi. Rusine sa.ti fie, pentru rautatea si agresivitatea tonului acestui articol! Nu asa schimbi lucrurile si starile, intr.o natiune! Bleah!
Monica, daca ai avea ceva minime cunostinte de contabilitate ai intelege ce spune George. Sa iti dau exemplu, la un moment se purtau cizmulite crosetate. In mol costa o pereche 100 de lei(cei mai ieftini), acelea intrau in tara la KG ceva de genu 0.54 bani. Gandeste-te la salariu omului care ti ia facut.
Chiar nu este agresiv in articol, pur si simplu te face sa vezi mai mult de propria farfurie.