Georgeisme
Numele meu este anxietate și am George Bonea.

Despre părinții care-și pun copiii pe un piedestal

Ilustrul Kazi Ploae are o vorbă de mare om în celebra piesă „Inextricabil”: Tasu-i spune: e vina voastră, mi-ați distrus copilul salvator/ Care trebuia să-mi construiască, trebuia să-l las să crească”.

Am citit recent un articol despre Gheorghe Hagi și cum refuză să înțeleagă că băiatul lui nu e el.

Probabil că Ianis știe asta despre el. E cel mai sănătos să fie așa, altfel o să-l doboare faptul că nu-i ta-su. E o dramă să trăiești în umbra unui părinte uriaș, mai ales dacă ți-ai propus să intri pe un teritoriu similar. Mateiu Caragiale, fiul celebrului I.L. Caragiale, știe ce zic. Și ca el mulți.

Mai mulți analiști sportivi au arătat negru pe alb că Ianis Hagi nu e (încă) Gheorghe Hagi (și sunt șanse să nu fie niciodată), oricât l-ar coafa celebrul lui tată. De ce îi e așa greu lui Maradona din Carpați să accepte că n-a dat naștere viitorului fenomen fotbalistic? Am putea să ne afundăm în explicații, unele potrivite și pentru alte relații părinte-copil.

Cea mai la îndemână variantă e să presupunem că G. Hagi crede din tot sufletul că talentul lui e ereditar și că numele lui o să răzbată și după ce el n-o să mai fie. E un gând egoist, dar e un egoism general acceptat. Mulți alții fac copii dorind să le ducă cineva numele mai departe și prețioasa zestre genetică.

Am dubii că Borcea copulează din drag de a avea copii, ci mai mult din dorința arhaică de a avea urmași.

Ianis Hagi are un oarecare noroc. El nu-i copilul unui anonim și mediocru care vrea să se ridice prin urmaș. Știm atâtea exemple de părinți care au dat în plod ca-n piñata (uneori la propriu) ca de acolo să iasă succesul familiei. Hagi nu dă-n fii-su, ci-n lumea care nu vede.

Ca Hagi sunt mulți.

Mulți părinți nu văd adevărul din fața ochilor. Mulți văd sportivi de performanță acolo unde se năzare un contabil bun, un actor incredibil unde e un șofer decent, ori o cântăreață incredibilă unde e o vânzătoare memorabilă.

Ca părinte cred că ești dator să inspiri, să încurajezi și să oferi resurse, dar când ești orbit de propria ambiție devine din ce în ce mai greu să vezi evidentul. Ca să întregim roata argumentației, poate că Ianis Hagi o să fie acest Messi al IT-ului.

3 răspunsuri

  1. Pustiul e bun. Mai bun ca taică-său la vârsta lui. Doar ca fotbalul a progresat de atunci și, în ziua de azi, Hagi de iari, care juca în Cupa Campionilor cu Steaua, nu ar mai fi nici de divizia b. Fiul lui e oricum unul din ei mai buni jucători de la națională azi. Asa am crezut și de Mutu, la început. Ca nu o sa fie în stare. Contează doar la ce club/antrenor ajunge, ca ta-su nu îl poate duce sus de tot. Și nu uitați ca Hagi ala batran nu era cel mai bun jucător al timpului lui, dar a fost muncitor, consistent și a dus viata sportivă.

  2. Ianis poate să fie mai bun ca tatăl lui sau poate nu. Asta rămâne de văzut. Și până la urmă orice părinte și-ar vrea odrasla pe cele mai înalte culmi ale succesului.

Dă-i un răspuns lui Catalin Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.