În ceasul al 12-lea, când liberalul Tăriceanu se aliază cu social-democratul Ponta, iar extremistul de dreapta Vadim salută tărășenia și se unește în cuget și smintiri cu UDMR sub umbrela aceluiași Ponta, cum dracu`să mai vorbești de doctrine politice? Gata, treceți peste, astea-s chestii de secol 20 în care mai cred oamenii ce trăiesc în cărți, ori filme istorice. Nu mai există „de stânga” sau „de dreapta” cum n-a existat vreodată după 1990 „cu cap”, ori „fără să furăm”. Dacă nu vă place cum sună puteți să vă jucați în continuare Politics Tycoon, dar realitatea e că politicienii din România, cu insignifiant de mici excepții, n-au o doctrină, un crez. Dacă mâine se trezesc și au chef să acorde ajutor social tuturor, o vor face. Dacă poimâine vor să liberalizeze piața o vor face. E după cum li se scoală.
Ca să înțelegeți cât bahaos e în politică, să vă exemplific:
– Liberalism – „prin noi înșine”. Doctrină centrată pe individ. Libertate individuală, inițiativă privată și limitarea puterii statului. Practic statul trebuie să intervină cât mai puțin în bijniss-ul oamenilor, cei din urmă fiind ghidați de o conduită general bună. Cum ca popor suntem făcuți pentru „las-o că merge ș-așa”, nu funcționează asta. Tăriceanu ca premier n-a fost liberal, ci populist. Cifrele de după au arătat asta. Și chiar și creșterea aia de 100 de lei din 2015 (dacă mai vine) va fi plătită scump în 2017 când o să ne trezim că am crescut nivelul de „trai” dar nu și investițiile (infrastructură, educație, etc.). Practic am spălat o mână.
– Conservatorism – cum spune și numele, păstrăm totul în forma actuală, ba chiar dăm credit înaintașilor vis-a-vis de ce au realizat. „Dacă a fost bun pentru ei, e bun și pentru noi”. Tocmai aici e ironia supremă: Voiculescu se dezice de trecutul comunist, dar a făcut Partidul Conservator. Să conserve ce? Limba lui Gâdea? Cât despre doctrină, sunt aspecte numeroase pe care le-au adoptat și PSD-iștii, și PDL-iștii. Toți au vrut ceva din izul vechi. Banii.
– Social-democrația – distribuire echitabilă a avuției naționale către toți oamenii. Egalitate, fraternitate. Poate unii români au impresia că atunci când PSD-ul împarte mici și bere toate astea vin din rezerva națională de mici și bere și sunt împărțite în mod egal. De fapt e pomană. Și cum ei mănâncă mititei lungiți cu hârtie igienică, la alte petreceri se servește din rezerva națională de caviar.
– Creștin-democrația – a apărut ca o reacție la atacurile îndreptate împotriva religiei. În unele state e considerată o doctrine neoconservatoare. Adică vine unul și spune „Gata! De ajuns cu mânjirea credinței naționale! Eu sunt mândru că sunt creștin!”, precum a zis social-democratul Ponta.
Cam așa-i cu doctrinele pe la noi.
