Tăcerea feministelor, Daniela Crudu, hipersexualizarea și eleva porno

7

 La ora la care scriu acest text pe cel mai celebru și vizitat site de filme pentru adulți din lume avem două românce în topul căutărilor/recomandărilor: o cântăreață și o elevă de liceu.

Despre cântăreață nu-s multe de zis.

A confundat mesageria privată dintre ea și iubit, postând pe Instagram un clip care a fost preluat și urcat pe site-urile de filme XXX. S-au mai făcut astfel de erori, unele mai costisitoare ca altele, dar ușor de înțeles din moment ce obiceiurile digitale ne-au dresat să fim publici, reinventând noțiunea de intim și transformând rețelele de socializare în albume foto personale la care au acces cu toții. O să discutăm cu altă ocazie despre asta.

Asta ca să nu mai spun că artista respectivă și-a sexualizat cariera îndeajuns de mult încât conspiraționiștii să creadă că înregistrarea a fost un act deliberat.

Dar eleva?

Evident că n-o să spun cine e, n-o să vă ajut cu link-uri, dar să fim serioși… cu puțină ambiție puteți s-o găsiți în două minute, ori să vă fie servită pe tavă în mesageria privată de către cineva de pe Facebook cu mesajul „bă, asta e la liceu sau mi se pare mie?”.

N-am căutat să văd care mai e legea cu privire la pornografia infantilă, dacă tot ce implică „sub 18” e considerat infracțiune, dar chiar dacă tânără se află în aria majoratului (17-19 ani) tot nu cred că-i putem imputa cine știe ce maturitate și conștientizare a faptului că s-a lăsat filmată (așa pare din filmare, că-și dă acceptul) în timp ce face sex oral unui bărbat a cărui față nu apare pe filmare.

Discuția nu trebuie să se axeze pe personaj, ci pe cauze.

Cum de s-a ajuns la hipersexualizarea femeilor, cu un efect uriaș asupra tinerelor care-și găsesc modelele în astfel de manifestări, copile dispuse să-și facă upgrade-uri fizice și având ca dorință de majorat să-și umfle pieptul sau buzele?

Dacă luăm la puricat rețelele de socializare (Facebook, Instagram, Snapchat, Tik Tok) o să vedem mii de copile (unele mult sub 18 ani) care pozează și se filmează în ipostaze de un erotism exacerbat, departe de inocența specifică vârstei. Dacă fata ta la 13-14-15 ani își pune poze „obraznică” pe internet și tu, părinte sau rudă, aplauzi ca foca încântat de faptul că micuța Cerasela și-a descoperit sexualitatea și latura feminină, putem spune cu siguranță și încredere (cu suportul unor studii și păreri avizate) că ești mai naiv ca aia mică.

Hipersexualizarea femeii nu-i un lucru de ieri de azi.

Industria porno schimbă paradigma fetișurilor periodic, în ultimii ani reușind să bagatelizeze erotismul adolescentelor cu filme din categoria teen (pe lângă incesturi și violuri). Practic, în curând, o să te poți scuza: „nu mă uit la pornografie infantilă, ci la teen”. E același lucru, dar spus altfel, ambalat altfel, normalizat.

Cu toate că riscăm să intrăm într-o dezbatere nesfârșită (ce a fost mai întâi? Cererea sau oferta porno?), trebuie să conștientizăm că la subestimarea efectului erotic asupra tinerelor își aduc aportul și femeile care s-au obiectificat asumat, iertate de gura surorilor care înfierează mitocănia/grobianismul cumpărătorilor. Bărbații.

E veșnica discuție „nu-s curvă dacă mă îmbrac în X mod, ori dacă mă comport în Y mod”.

Intenționat unele femei promovează anumite atitudini/vestimentații, fix pentru conotația erotică. Transmit asumat că o anumită ținută înseamnă „da, vreau să te întrupezi cu mine în baia clubului după cinci pahare”. Până acum trend-settărițele feminine importante (alea urmărite de mase) n-au arătat că te poți duce și la bibliotecă în ciorapi plasă și tocuri, ori că silicoanele ajută acustica de la operă și-ți oferă o experiență auditivă mai bună.

Exemple recente și ușor de văzut: Daniela Crudu (nu-i doar ea în hora asta) semi-îmbrăcată/semi-goală care apare în reclame pentru care și-a dat acordul și a încasat bani, ajungând la faimă și succes fiind un liant între obiectificare și viciu (în prezent fiind vorba de pariurile sportive).

În societatea modernă în care trăim, educată rudimentar și fără să conștientizeze impactul sexualizării accentuate, Daniela Crudu e un om de succes. E pe TV, pe panouri, are bani, presa o transformă în știre, bunurile cumpărate o validează ca om realizat. De ce să nu fie un exemplu? De ce să nu fie de urmat? De ce să nu-și facă tinerele operații estetice și să nu se obiectifice pentru confort material și faimă? De ce s-ar jena că se lasă filmate în intimitate, din moment ce asta le aduce recunoștința?

Oricum, tinerele prinse în caruselul ăsta ajung, de obicei, pe două căi:

  • Gesturi regretabile, dramatice, pe fondul stigmatului social și al etichetării;
  • Îmbrățișarea unei „cariere” în care obiectificarea e în fișa postului și corpul e cartea de muncă.

Este foarte interesant cum unii români, pătura conservatoare, s-au opărit crezând că tinerii se vor transforma în homosexuali când vor vedea cupluri gay pe stradă, dar nu pare că au luat în calcul imaginea femeilor (și consecințele unei astfel de percepții) într-o lume în care în reclame, emisiuni TV și rețelele de socializare vedem tinere și doamne cu pretenții, reduse la simplu umeraș de lenjerie intimă și operații estetice. Gest pe care-l fac fără să fie obligate.

De „frica” pidosniciei societatea a închis ochii la (auto)transformarea femeii în carne în jurul vaginului, ceva de care ții când faci sex, funcție cu mult sub „să stea la cratiță” și „mașină de spălat cu picioare”.

Singurul reproș adus feministelor?

N-au avut aproape niciodată curaj să taxeze derapajul surorilor care au ales benevol (pentru bani și atenție) să se transforme în obiecte. O vedetă care crede că normalizează prin hipersexualizare trage în spate cu zece pași munca a 100 de femei care se chinuie să schimbe câteva percepții arhaice.

N-am auzit niciodată o feministă (ori mai multe) să-i transmită unei surori-obiect: „ești mai proastă ca panoul pe care ai apărut în chiloți pentru 10.000 de euro”. Niciodată.

Feministelor încă nu le e confortabil să-și taxeze surorile. Probabil se gândesc să le protejeze, le acoperă cu mantia „e dreptul lor, corpul lor”, ori le e teamă să nu găsească vinovați în propria tabără. Habar n-am…

Îmi e greu să cred că într-o lume în care zidurile-s pline de Daniele Crudu (obiecte asumate și cu cardul plin), în care elevele copiază modelul disproporționat al sexualizării, singurul vinovat de păstrarea status quo-ului e grobianul care fluieră, claxonează și întreabă „cât costă?”.

Vina și prostia sunt cu siguranță la ambele sexe, chit că ne place sau nu.

Tăcerea feministelor, Daniela Crudu, hipersexualizarea și eleva porno 1
Recomandări
7 Comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *