Iluzia învățământului superior

6

De ceva timp am un gând care nu-mi dă pace și oricât de mult încerc să văd partea plină a paharului nu reușesc să găsesc gura de optimism. Am impresia că învățământul superior în România e o iluzie penibilă, o pârghie pentru o cvasi-viitoare-meritocrație, un simulacru de rampă de lansare pentru o elită intelectuală imaginată.

Despre meritocrație o să vorbim mai multe cu altă ocazie, dar până atunci…

Mă uitam recent peste ce învață cineva apropiat la o universitate de prestigiu și-mi făceam simboluri darwiniene cu limba-n cerul gurii. Big Bang ferește să-ți lași mintea, timpul și banii pe mâna unor profesori universitari care la vârsta și prestanța lor predau truisme penibile și informații irelevante.

Aud că-s facultăți cu profil umanist la care unii profesori predau cu ochii-n tavan, ca papagalii, ore întregi de dictare și notare fără noimă. Nimeni nu înțelege, nimeni nu întreabă, nimeni nu dezbate. Hal de studiu superior. E școală generală pentru oameni mari.

Mi-am amintit că și la mine la facultate aveam câte unul/una care se posta la catedră de dragul salariului și vorbea robotizat fără să trezească pic de pasiune în auditoriu. O rușine. O bătaie de joc.

Mi-am amintit, și mi se reconfirmă, faptul că unii profesori n-au taina predării. Sunt tonomate de materie, mare parte din aceste boxe fiind și al dracului de plictisitoare.

Horror dacă ăsta-i studiu superior.

Unii profesori își împing în față (spre cumpărare sau lectură) banalele cărți, mizerii din care să nu faci nici măcar cornete de semințe. Risipă de maculatură realizată pentru un plus de prestigiu personal.

Și nici măcar nu mai vorbesc de profesorii libidinoși. Presa scoate la lumină prea puține cazuri de avansuri sinistre când „somități” universitare cer buze pentru note. Dacă studentele și-ar face curaj să vorbească sunt ferm convins că am pierde până la 40% din crema dascălilor.

Și iluzia nu se oprește aici.

Studenții contribuie la propășirea acestui insucces cu diplomă valoroasă. Unii sunt tămâie, pământ de flori, dar cu ambiție, bani și ajutor termină 3 ani și se mint singuri că sunt oameni valoroși, intelectuali. Au fentat ani de studiu și acum cer mai mult de la viață, angajatori, parteneri.

Licența e „un must” precum carnetul de șofer. Ne ajutăm între noi să ne licențiem amboulea.

Nici nu-mi dau seama unde-i buba. Că fentezi studiul, ori că ce trebuia să înveți era deja o fentă?

Aștept cu nerăbdare să văd cum va arăta țara distinsei societăți trecute prin studii superioare ca prin politicile Facebook.

acoperis scoala
Recomandări
6 Comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *