Înainte de toate: „La Mulți Ani!”. Mi-a luat ceva să mă dezmeticesc… acum să scriu.
Pentru cine nu știe Stromae e băiatul ăla pe care-l auzeam non stop la radio acum 3-4 ani cu „Alors on danse”. Precum toate cele de la radiourile comerciale și Stromae a dispărut o perioadă lungă de timp din FM. Cel puțin din cel românesc. Dacă greșesc îmi cer scuze dar când mai nimeresc pe Kiss, Zu sau 21 parcă ascult aceleași piese.
Între timp am descoperit două bijuterii de pus pe rană, ambele compuse de Stromae:
Cum creierul s-a încăpățânat mereu să învețe franceza, m-am bucurat de traduceri. Și așa am descoperit că băiatul ăsta e capabil să cânte despre niște probleme cu adevărat personale într-un mod destul (nu foarte) comercial. E genul de om care-ți poate cânta despre pana de la mașină, soția gravidă cu altul, șeful rău, colega de care-ți place, și alte intimități, într-un stil mai mult decât digerabil.
Să nu mai spun că dacă-i adevărat ce scrie pe Wiki despre viața lui merită un film.
Hai George că poți să-nveți și tu franceza!
