Capitolul 1. Scroobius Pip – Stunner
Boxele huruie deranjant, dar versurile lui Scroobius Pip răzbat în micuța casă.
E o piesă foarte veche dar dragă lui. E pe repeat de câteva zile și Sorin savurează melodia de fiecare dată, întins pe salteaua de pe jos. Îi place pentru că e tăioasă, precum un ciob. Zgârie urechea și ascultată la căști de firmă. Dar mesajul e acolo. Furie, neliniște, deznădejde. O, ce vremuri simple…
Din când în când se ridică și se mai uită la vechiul mp3-player, dorind să schimbe cu altceva din playlist. Dar se plictisește repede prin micuța listă de 127 de hit-uri pe care a reușit să le salveze înainte să-i închidă contul de Youtube. Norocul lui Sorin că în perioada aia mergea la alergat și asculta muzică la un player amărât de la Philips, care acum a ajuns la venerabila vârstă de 16 ani. O minune a naturii tehnologice.
Scroobius cântă în continuare.
Sorin stă în dreptul geamului, singurul din încăpere și se uită la peisajul de afară. E fericit că vede muntele. E chel. Muntele. Nici urmă de brad. E neted. Au scos și rădăcinile. Arată precum un nas care a trecut prin tratamentul scoaterii de puncte negre. Se văd semnele extracției, găuri peste tot.
Gardul casei e făcut din bucăți de tablă, chestii pe care a reușit să le transporte cu un amărât de Logan, închiriat cu doar 175 de bitcoini pe oră. Cu două drumuri din București până aici a terminat treaba. A plătit mașina, tabla, biletul de tren și apoi a rupt cardul, înainte să ajungă la gară.
Prin dreptul geamului trece o dronă mică. Poșta.
Deschide ușa exact când drona începea să cânte, melodioara care anunța că ai primit ceva. A dat să lovească obiectul zburător, deranjat și surprins de sunetul puternic scos de jucăria cu elice. Drona s-a ferit instinctiv și-a spus cu o voce robotică:
- Sorin 011 Monaru. Ți-a fost emisă o nouă factură pe numele tău pentru serviciul de internet și date în valoare de 100 de bitcoini. Ultima zi de plată: 23 noiembrie.
- ..
- Mențiuni?
- Da.
- Imediat după bip. Opriți mesajul folosind cuvântul „terminat”.
Drona scoate un bip scurt.
- Sunteți niște jegoși, netul merge ca o pulă și sper să muriți. Terminat.
- Mesajul tău este procesat. Cuvinte invalide: „jegoși”, „pulă”, „muriți”. Creditul tău de încredere a ajuns la 008.
- Mi se rupe, spuse Sorin înainte să-i trântească ușa în față dronei.
Scroobius Pip își urlă bojocii și boxele vechi, de pe vremea când încă mai aveau fir de alimentare, par că vor lua foc. Oprește muzica și deschide unitatea calculatorului cu degetul mare de la picior. Cu dexteritate apasă butonul de start. E mereu mândru de el când apasă la fix.
Se așează pe scaun în timp ce sistemul de operare se încarcă. E un Windows 15, dar cu aspectul unui Windows XP. El și-a descărcat acest font, în amintirea vremurilor bune.
Așteaptă să i se conecteze netul. Durează. Când creditul tău de încredere e la 008 te poți considera norocos dacă îți mai apare iconița de browser pe calculator.
Așteaptă… așteaptă…
Deschide Solitairul. Îl are instalat pe un stick de memorie, astfel încât să nu plătească pentru el și să-l poată juca indiferent de creditul de încredere.
Nu și-a dat seama, dar se joacă de mai bine de 20 de minute și internetul tot nu s-a conectat.
Tot ce poate vedea în fereastra browserului sunt câteva reclame. Un fotbalist îl îndeamnă să joace la pariuri sportive. „Sorin, îți poți transforma cei 200 de bitcoini în 400 dacă pariezi acum pe victoria celor de la FCSB împotriva Steaua București!” îi spune Mihăiță Pleșan, ajuns acum blogger sportiv.
„Ai încercat noua Milka?” îl aude pe BRomania. „Savurează aroma copilăriei. Corcodușe verzi și ciocolată proaspătă cu lapte”. Sorin se enervează și oprește sunetul. Se duce la mp3-player și-l repornește pe Scroobius Pip.
Se aruncă în pat și-și aprinde o țigară. Fumează liniștit că nu-l vede nimeni și n-are cum să-i coboare creditul de încredere.
