Povesteam într-un episod de Notițe Mintale de acum vreo lună cum am fost invitat la noua emisiune-concurs prezentată de interminabilul om de televiziune Dan Negru. Pe foarte scurt (pentru că puteți asculta înregistrarea), cei din staff s-au gândit la mine ca participant special pentru că eu deștept pe internet + Dan Negru emisiuni deștepte = love și să fie frumix la TV.
Am răspuns prompt și folosind cuvinte de ocară elevate (fără să par un birjar în fața doamnei care m-a sunat) că eu și Negru într-un platou de televiziune în care el dirijează și noi restul facem transfer de valoare este exclus. Singurul mod în care noi doi putem sta față-n față pe un subiect este ca să o dăm parte-n parte cu privire la analfabetismele lui (economice, științifice, climatice ș.a.m.d.). Ceea ce nu cred că o să se întâmple vreodată.
La câteva zile după discuția de mai sus m-am apucat să citesc „Căldura te va ucide prima” (de Jeff Goodell), carte care în ciuda limbajului foarte accesibil, explicațiilor clare și a exemplelor concrete cu privire la schimbările climatice îmi e teamă că este tot o lectură prea grea pentru Dan Negru. Am în bibliotecă o carte pentru copii care explică schimbările climatice, o luasem pentru fi-miu, dar el la 3 luni a înțeles deja cum stă treaba, așa că o donez fără stres.
Nu vreau să vă plictisesc cu o (altă) recenzie la cartea menționată mai sus. Anca Zaharia, colega de la Revista Golan, a făcut deja o treabă foarte bună aici.
Eu vreau să vă spun trei motive pentru care mesajul cărții este greu de digerat, lucru care se traduce într-o deficitară înțelegere și implicare cu privire la subiectul schimbărilor climatice.
- Relația cu natura
Umanitatea, într-o proporție covârșitoare, are o relație de exploatare cu natura. Natura se consumă. Chiar și când este apreciată pentru frumusețea ei, natura devine tot un produs de consum. Este consumată în postări de social-media, fiind obligatoriu ca ea să corespundă unui standard de frumusețe al peisajului. Când mai mergeți în natură să reflectați puțin la faptul că nu toate fotografiile ajung să fie postate pentru că unele sunt mai natură ca altele. Și natura are parte de standarde nenaturale, nu doar femeile.
Chiar și când natura este ajutată să existe fundamentul este tot pentru o viitoare exploatare a resursei pe care o (re)sădești. Nu există natură de dragul naturii, ci natură în raport cu nevoia fiecăruia. A dezvolta orașe incluzive pentru relația om-natură este de multe ori un oximoron. Puține orașe reușesc această performanță.
Un alt exemplu de „exploatare” a naturii este când ea devine simbol. Probabil ați auzit deja de o mie de ori despre cum „natura Românească este cea mai frumoasă”. Pe lângă faptul că este o aberație să declari așa ceva, asta demonstrează că dragostea de natură este condiționat de raportul cu țara în care te-ai născut (și pe care ai fost crescut s-o iubești). Natura n-are cum să fie mai frumoasă. Ăsta e discurs de fost copil traumatizat de comparațiile făcute de părinți. „De ce natura lui Mihăiță e mai frumoasă ca a ta? Ea cum poate?”
Și nu trebuie să uităm de banalele exemple de proastă relație cu natura, atunci când știi că îi faci rău (prin ce mănânci, ce conduci, unde locuiești ș.a.m.d.), dar continui să o faci din n-jpe motive, și scuzându-te cu n-jpe acțiuni pe care le faci în paralel („lucrez pentru poluator, dar plantez un copac pe an”).
A avea o relație bună cu natura implică multe alte aspecte, precum gândirea pe termen lung, spirit de comunitate, empatie față de indivizi pe care cel mai probabil nu o să-i întâlnești niciodată, dar despre a căror existență ai câteva idei și știi că acțiunile tale îi pot afecta. A avea o relație bună cu natura implică un efort cognitiv și emoțional atât de mare încât sunt șanse mari să-ți lase impresia că nu merită (despre acest nu merită la punctul 3).
2. PR-ul încălzirii globale și distanța dintre dureri
Am mai spus asta și cu altă ocazie, cred că numele de „încălzire globală” nu e bine ales pentru că oamenii fără răbdare și preocupări epistemice se așteaptă să se încălzească non-stop, peste tot, în același timp. Zăpezile din ultimele zile îi fac pe unii să spună „pĂi Nu ZiCeAțI bĂ cĂ e ÎnCăLzIrE?!” Pentru că ei uită că acum vreo două săptămâni, în miezul iernii, am avut 18 grade, temperatură pe care prezentatorii lobotomizați de la Meteo o prezintă ca fiind „vreme frumoasă”. Și că de la an la an crește numărul de zile caniculare pe timpul verii, aspect care e greu de sesizat când ești o broască într-o oală în care fierbe apa.
Problema principală e că se încălzesc oceanele și asta pornește un tăvălug de reacții la nivel global. Motiv pentru care consider că e nevoie de rebranding, din Încălzire Globală în… F*tere Globală?
Și cum lucrurile se întâmplă global, intervine distanța dintre pătimiți. Goodell dă o serie de exemple foarte bune în cartea lui, dar un Dănuț analfabet din Timișoara o să-ți spună că nu-l privește pe el ce se întâmplă în Texas, Bangladesh, Mexic și altele. Că „zonele alea oricum sunt nașpa climatic de când lumea” (crede el) așa că de ce să ne dăm peste cap pentru încă o inundație banală din țara de unde ne vin izmenele ieftine? Cum spuneam și-n episodul ăsta de la Starea Nației, dacă n-avem grijă de țările de unde ne vin mărfurile or să vină și oamenii care le produc. Ceea ce sigur nu le place unora dintre europeni/albi. Deci dacă ești un european rasist/xenofob, ecologismul este cea mai sănătoasă metodă să nu-ți pângărească străinii țara.
Doar că Goodell explică în cartea lui că supra-consumul țărilor dezvoltate dereglează clima și cele mai mari nasoale (și rapide) se întâmplă unde e deja destul de rău. Și oamenii ăia vor pleca de acolo, că au și ei limitele lor.
Poate suna ridicol, dar încă o cârpă la ofertă de la Zara, H&M, Shein etc. însemnă încă o șansă în plus să se mai ruineze puțin climatic țara unde se produce zdreanța.
Și asta e problema. Fețe pe care nu le vedem niciodată, oameni pe care nu îi cunoaștem, trag de pe urma obiceiurilor de consum ale altora. Dacă împreună cu blugii noi ai avea parte și de o scrisoare de la mâna care ți-a produs stilul poate ai vedea altfel impactul. Nu știu, încerc să gândesc o metodă prin care să te simți oribil că te fashionezi mai mult decât ai nevoie.
3. Discrepanța, bat-o vina!
Din păcate foarte mulți oameni își scuză obiceiurile poluante apelând la scuza faptului că ultra-bogații fac de mii de ori mai rău. Și asta e foarte adevărat. Fac mai rău, poluează mai rău, dar cu mult mai greșit este că stilul lor de viață bagatelizează orice demers ecologic. Când zbori cu avionul doar ca să mănânci o plăcintă, cum a făcut una din Kardashience, nu prea e ok. Când colecționezi mașini nu prea e ok. Când îți măsori masculinitatea/valoarea/statutul în bunuri nu prea e ok.
De aia nu cred în strategia activiștilor de a păta cu vopsea tablouri și a bloca drumurile publice (și implicit gulerele albastra care se duc la muncă). Nu vreau să spun „eat the rich”, dar măcar o vopsea aruncată pe vila de neam prost, ori o cheie pe a n-jpea mașină… Cu toate că au bani să-și refacă paguba, deci problema nu e că le dai daună, ci că nu-s responsabilizați pentru pata pe care o fac. Dar nu putem supra-taxa opulența și consumul ostentativ pentru că „nU sUnTeM cOmUnIșTi” și omul face ce vrea cu banii lui, inclusiv cancerul pe care-l faci tu.
…
Mai sunt și altele de adăugat, dar cred că cele de mai sus sunt suficiente încât să-l facă pe un prezentator de emisiuni de cultură generală să nu înțeleagă nimic din ce se întâmplă cu lumea.
Sursă foto: Greenpeace România.
