Pizza nu e bună

Mă refer la împărțirea Bucureștiului în felii de pizza. Adică așa cum sunt sectoarele acum. Pizza, atâta timp cât nu e congelată, e o minunăție. Dar acum vorbim despre București.

Am mai vorbit despre împărțirea sectoarelor și cu altă ocazie, dar acum aș vrea să propun o posibilă soluție care ar putea schimba orașul. Mai ales acum când Nicușor a promis că se ia la trântă cu primarii de sectoare pentru buget și (implicit) puterea de decizie. Că așa e, el spune „nu mai construiți aiurea” și primarul de la sector spune „stai boss, măcar 10 residence-uri!”, cât să se plângă apoi poporul că e trafic. 

Mie personal îmi surâde inițiativa lui Nicușor. 

Bucureștiul chiar este șase orașe lipite. Unul pune borduri într-un fel, altul pavele, ăla scoate gardurile, altul le schimbă… e ridicol. E același oraș și-s șase creiere care nu funcționează niciodată împreună. N-au funcționat nici măcar când erau de la aceeași culoare.

Mi se pare firesc să existe un singur creier peste oraș, unul care să decidă estetica lui și direcția în anumite privințe. Pur și simplu așa trebuie să funcționeze administrația UNUI oraș. 

Firește, unii vor face apel la faptul că o să devină Nicușor (ori alt viitor primar) un fel de „dictator” peste urbe. Dar astea-s analfabetisme de oameni care nu înțeleg cum funcționează aparatul administrativ. Ei cred că dacă Negoiță rămâne fără super-puterea de a schimba pavele după chipul și asemănarea lui o să… orice.

Dar să revenim la pizza.

Spuneam și data trecută că într-o felie de pizza se adună prea multe bule care n-au aceleași dureri. Eu n-am acces la aceste date, dar aș da bani să aflu cum au votat locuitorii din Cotroceni față de ăia din cartierul Sălaj, ambele în sectorul 5. Că semințele același gust n-are. Tare mult aș vrea să știu care-s demograficele alegerilor locale. De exemplu, în Sectorul 2, unde trăiau votanții lui Mihaiu de la alegerile precedente, și unde trăiesc cei de acum?

Hai s-o spun și altfel, despre Sectorul 3: eu cred că cei mai anti-Negoiță trăiesc pe lângă Parcul IOR. Că pentru ei e important parcul, poate sunt mai activi în salvarea lui. Simt că Negoiță are mai mulți votanți pe la 1 Decembrie-Nicolae Teclu, acolo unde schimbările lui sunt mai vizibile. Unii se plâng de pavele, dar pavelele arată frumix unde înainte nu era nici măcar trotuar. Vezi pe Google Maps cum arată Strada Sergent Dumitru Pene (cartier Ozana) înainte de pavele. Păi nu? Nu că-i frumix acum? Este.

De ce sunt importante aceste date? Păi ar ajuta foarte mult un candidat să știe unde și cum să-și focuseze mesajul în funcție de bule/cartiere. Doar un neavenit politic ar considera că poate merge cu același mesaj politic și aceeași abordare în toate colțurile unui sector. Politicienii mai au de învățat publicitate de la brand-uri. Că Cico nu spune același lucru peste tot. Și Cico nu e prost. Nici Baton de Ciocolată. Nici Detergent. Nici… s-a înțeles.

Dar asta e buba politicianismului autohton: nimeni nu se bate pe cealaltă bulă, nimeni n-are chef de discuții și dezbateri cu Ceilalți. Că e obositor, lame și câh să discuți cu ceilalți, cel mult să voteze cu tine după ce se conving că ai lor sunt nașpa, dar n-ai depune efortul să-i convingi tu de tine. D-aia e deficitară comunicarea politică: USR dă în PSD. PSD dă în USR. AUR dă în toți ș.a.m.d.. Că nimeni nu știe să comunice fără a antagoniza. Dar și asta putem învăța din publicitate, că brandurile au învățat (ori au fost nevoite) să se promoveze fără să se pună mereu în oglindă cu un opus. Și politicienii sunt produse. Doar că cei mai mulți pare că preferă să-și facă partea de comunicare cu proverbialul Un Băiat. Cred foarte mult că Nicușor a câștigat și pentru că, spre deosebire de data trecută, acum a comunicat altfel. A zis „Mulțumesc” și asta a fost curat și decent. Bravo echipei.

Bine, și?

Și eu am o soluție! 

Fără primari de sector. Pur și simplu renunțăm la această metodă învechită și neproductivă de administrare. În schimb rămânem cu un primar general și (aici vine partea distractivă) o împărțire pe cartiere a orașului, fiecare cartier având un consiliu (din o mână de oameni). În acest consiliu sunt angajați și votați exclusiv o mână de oameni care locuiesc în acele cartiere. Adică Gogu, Maria și Doina, toți trei din cartierul Obor, sunt responsabili să propună și administreze dezvoltarea unor aspecte care țin de cartier, fiind liantul între administrația centrală și oamenii din cartier. Principala lor funcție este de a lua pulsul nevoilor din cartier și a propune proiecte în acord cu aceste nevoi. 

La ce ar ajuta o astfel de abordare?

Păi cine știe mai bine ce îi trebuie unui cartier dacă nu oamenii care stau în el? Și cum creezi comunități dacă nu îi faci pe oameni să se știe și să-și cunoască nevoile și problemele? Și cum poți cultiva sentimentul de comunitate dacă nu-i responsabilizezi pe oameni?

Și cred că mai apare un rezultat al acestei împărțiri: crește numărul de votanți la alegeri. Că dacă e în joc dezvoltarea cartierului tău te preocupi mai intens de cine-i primar general și cine-i consilierul acestuia pe problemele cartierului tău. Altfel ți se cam lehamite dacă tu din Chitila trebuie să te bați în nevoi și urgențe cu Băneasa.

Eu nu văd prea multe motive pentru care să nu fie asta o soluție la lipsa de coeziune socială, apartenență la colectiv/cartier și dezvoltarea fiecărei zone. Plus că, psihotronic, o să apară și o competiție între zone. Că dacă (de exemplu, să ne imaginăm) ăia din Vitan iau o decizie anti-mașini și tot cartierul devine o bijuterie pietonală, liniștită și verde unde e mai mare dragul să ieși din casă, e posibil să le placă și ălora de la Timpuri Noi. Și își vor alege consilierii de cartier în acord cu aceste filozofii. Și evident că primarul general se uită la toate aceste propuneri și le analizează și în funcție de strategia orașului și buna lui dezvoltare unitară. Și le explică ălora din Ghencea de ce nu pot avea tiroliană până la Piața Unirii. 

Și dacă o rezolvăm pe asta putem să rezolvăm și cu iluzia aia de „județ” Ilfov.

Deci?