Simona Taudor mi-a adus aminte de bona mea. Nu, nu fumează Carpați (cred?). Nu, nu-i o unguroaică glumeață care face deserturi extraordinare (cred). Simona face pulovere. Metoda clasică, doi pe față, doi pe dos.
M-am gândit să aflu mai multe despre ea și, cine știe, poate vreți și voi un ceva călduror că vine iarna și Facebook-ul nu ține de cald.
…
-
Stimabilă Simona, văd că te lauzi cu andrelele? Crezi c-o poți bate pe bona mea într-un concurs de tricotat fulare viteză?
Sunt sigură că nu. Încă mă înțep în ele și încurc firele. La atelier în școala generală mi-a făcut maică-mea proiectele.
-
De unde pasiunea pentru tricotat? Și care-i beneficiul real?
Am citit că tricotatul este similar cu meditația, că relaxează persoanele agitate. Am mai încercat alte lucruri, dar niciunul nu mi-a plăcut atât de mult. Odată ce ai învățat un ochi pe față și unul pe dos ți se deschide un univers întreg de modele, culori, texturi și tehnici de tricotat. Beneficiul real este că reușesc să valorific coordonarea dintre ochi, minte și mâini pe care o dețin din setările inițiale.
-
FIRE, brand-ul sub care îți arăți talentul a pornit ca o glumă? E o nevoie de căciuli tricotate? Care-i povestea din spatele afacerii?
A pornit ca răspuns la îndemnurile mai multor prietene cărora le plac lucrurile făcute de mine și care m-au sprijinit foarte mult. E nevoie, da. Chiar de la niște căciuli am pornit. Eu am doi băieți pentru care am căutat căciuli vesele. Am găsit doar gri, negru, bleumarin, maro. Așa că m-am apucat să le fac unele cu roșu și galben. M-au lăudat toate bunicile din parc, copiii au fost super încântați să le poarte deși nu erau cu Minecraft sau Lego. Din ce-a rămas am făcut o căciula pentru Dumitru, oaia noastră mascotă. Apoi mi-am făcut o geantă pe care a vrut-o o prietenă și tot așa. Încă nu am nimic tricotat de mine, pentru mine. N-am avut timp.
-
Când te văd în mall cu magazin? Care-i target-ul tău?
Hahaha! Sunt o hipsteriță bătrână, ne vedem într-o fabrică părăsită. Am fost pe mall-ul din Băneasa, într-un mesh mare cât mall-ul, într-o campanie publicitară. Target-ul meu sunt cei care au înțeles că mai bine sprijină o duduie din Berceni care tricotează pentru psihic decât o corporație care exploatează fetițe din țări foarte sărace.
-
Dacă mi-ai face un pulovăr ce ai tricota pe el?
Aș scrie: „Ți-e frig? Îți dau un ceas?”
-
Îți e dor de mileuri? Bibelouri? Fructele de plastic?
N-am avut, da’ să știi că pot să fac dacă vrei. Am primit la un moment dat un pește de sticlă pentru televizor, învelit în ziar. Fructele de plastic sunt bio?
-
Locații mișto de vacanță? Ce ne recomanzi?
Grecia. În fiecare vară altă insulă. Îmi plac plajele sălbatice unde poți să fii chiar singur. Mi-ar plăcea să călătoresc mai mult decât o fac. Din țara noastră vă recomand Gârda de Sus din Munții Apuseni. Succes când plecați spre.
-
Tricotezi, dar și gătești? Top 3 feluri de mâncare care-ți ies bine.
Tricotez, da. La bucătărie nu sunt chiar cea mai bună. Familia asta a mea are un defect imens: mănâncă. Fac mâncăruri de cantină fără avocado, turmeric și lapte de cocos. Mai am voie pe internet după ce-am spus asta? Mazăre, ciorbă și prăjitură cu vișine.
-
Optimistă sau pesimistă vis-a-vis de România? De ce?
Optimiștii sunt sigur luați de la chestii ilegale. N-ai cum. Mai stau și la Piața Sudului.
-
Ceva amuzant. Orice.
Mi-am luat o bicicletă și mi-e frică să ies cu el pe stradă. Nu e amuzant.
Am fost la ședința cu părinții. Nici asta.
Nu-mi iese. Dacă vrei, pot ceva sarcastic oricând.
