Într-o lume de Jador, fii Adi de la Vâlcea

O să fiu și eu ca tot omul autosuficient și o s-o spun p-aia cu „eu îl ascultam pe Adi de la Vâlcea înainte să fie cool”.

Și da. Adi de la Vâlcea e cool.

Context?

Pe mine mă citiți/auziți mereu spunând nasoale de reclame, dar unele merită toată lauda. În cazul de mai sus putem spune că-i o piesă bună, nu o reclamă bună (calitatea reclamei e dată de conținut). Am vaga impresie că melodia o să înghită scopul comercial, adică oamenii vor spune „îmi place piesa aia cu Despot, Adi de la Vâlcea și Țăndărică… aia de era într-o reclamă la…”.

Se mai întâmplă asta și cu altele. Unii știu de „reclamele cu Micutzu”, nu de la ce face reclamă comediantul.

Revenind.

Piesa-i bună. Stilul Vița de Vie. Dar când apare Slash de la Vâlcea e altceva.

Cu ocazia asta mi-am amintit de o întâmplare de acum câțiva ani de la birou. Pun în boxe niște blues cântat la chitară de Adi de la Vâlcea și-mi întreb un coleg, roacăr, „cine crezi că e?”. A sărit prin toate numele blues-ului mare. Când a aflat cine cântă…

O să ziceți, pă corectelea, „da, ne place de Adi de la Vâlcea când nu bagă manele”. Dar și unele manele-s bune.

Acestea fiind zise, poate lumea va înțelege din ce în ce mai repede că maneliștii nu-s niște nepricepuți, afoni, „analfabeți” (de parcă vedetele pop debordează de cultură generală. Dacă vă iau topul Kiss/Zu la analiză e prăpăd). Și există un avantaj al valului de manele proaste din ultimii ani: mulți le aprecieze pe alea vechi. Măcar din punct de vedere instrumental.

Altfel spus, vă las niște recomandări dacă nu sunteți prea delicați. Ceva ușor: Guță (special pentru liniile de bass), Florin „Manu Chao” Salam, Dan Armeanca…

Și dacă sunteți prea sensibiloși:

5 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Texte pe mail: