Numele meu este anxietate și am George Bonea.

Înțărcarea culinară + Rețetă Quesarito

Pentru următoarea opinie am avut nevoie de următoarele ingrediente:

  • Carne tocată de porc, 500 g – am găsit și la 10 lei;
  • Lipie turcească – 5 lei;
  • Cheddar (eu îl recomand pe cel roșu de la Kerrygold) – 14 lei;
  • Orez (nu te complica. Vezi că-i la cutie și în ea sunt doi săculeți. Merge mai repede și nu te chinui cu porționarea) – 3 lei;
  • Smântână (de care vrei tu) – vreo 5 lei;
  • Sos de brânză pentru nachos – 13 lei;
  • Limetă (vreo 2 bucăți) – 2 lei?;
  • Coriandru (proaspăt. Dacă nu găsești proaspăt gătește altceva. Sincer) – 3 lei?;
  • Condimente. Adică boia dulce, chimion – sunt vreo 5 lei, dar n-ai prin casă de la celelalte rețete?;
  • Merge și niște jalapeno. Sau ardei iute tăiat mărunt.

Pentru patru lipii babane o să cheltui vreo 60 de lei. Dar îți garantez că nu găsești nicăieri ceva la fel de bun. Și-ți rămân lipii. Îți pun data viitoare ce faci cu ele.

Pune cartea tocată în tigaie la foc mic și fărămițează tot blocul de carne. Mai amestecă până prinde culoare. Cât faci asta o să-ți spun câteva vorbe.

Mi-am dat seama că-s multe motive pentru care unii oameni nu gătesc. N-au timp, n-au pentru cine/cu cine, n-au bani ș.a.m.d.. Dar mai e un motiv: unii n-au încredere în ei în fața aragazului. Și e normal, la început e ușor să greșește. Până-ți formezi gusturile și înveți să te miști ceva mai repede sunt șanse mari să arzi o mâncare, ori să exagerezi cu vreun condiment. Așa înveți, dar parcă n-ai învăța pe burta goală.

Cu toate astea, mai există un motiv important pentru care unii nu gătesc: nu au parte de încrederea celorlalți. Și aici o să mă refer în mod special la cupluri, dar mai exact la femei pentru că unii masculi (încă) se mai așteaptă ca ele să gătească. Și s-o facă „ca la mama”.

Vrei „ca la mama”? Stai cu mama.

Uite un exemplu personal: mama gătește foarte bine. Exceptând ciorba de burtă (care nu-mi place nicăieri) nu-i nimic care să nu-mi placă gătit de mama. Cu toate astea mama n-a suferit de boala despre care aud la alte mame: să-și țină copilul blocat în bucătăria părintească („doar eu gătesc cum îi place”), tipul de părinte care intră în competiție cu partenerul copilului. De cele mai multe ori mamele se înscriu singure într-un MasterChef spontan cu partenera plodului. „Păi nu știe mămica cum îți place ție? Lasă că-ți fac eu…”.

Între timp vezi să nu se ardă carnea în tigaie. Când prinde culoare aruncă peste o lingură de chimion, boia și niște sare. Amestecă. Lasă la foc mic. Pune la fiert o punguță de orez. Răzuiește niște cheddar, stoarce limeta, taie coriandrul. Pregătește totul pentru final.

Revenind la mame.

Noua familie trebuie să-și construiască noi gusturi, noi rețete, să facă împreună ceea ce copiii lor vor considera „ca la mama acasă”. Nu poți și nu știu cât de sănătos (mai ales pentru cuplu) e să tragi cu dinți de un trecut culinar care, oricum, se schimbă în timp într-un mod natural pentru că se schimbă ingrediente, metode de gătire și gusturi. Am înțeles că încă se spune „nu gătești ca mama”. Ha.

Aici sesizez doi potențiali responsabili: mama care simte că-și pierde puiul dacă acesta nu-i mai mănâncă din palmă (la propriu și uneori la figurat) și puiul care compară bucătăria maternă cu „ce e asta? Păi mama făcea altfel…”. Nu mai stai cu mă-ta, contribuie activ la rețete și treci peste.

Cazurile în care mami încă mai vine la băiețelul încărunțit cu sufertașul, „castrând” tot cuplul, sunt demne de comedii precum „Alo, aterizează străbunica!” (în comedia asta românească o să vedeți un exemplu de relație toxică și sufocantă mamă-fiu/papleacă).

Așa că sfatul meu pentru unii și alții e să se susțină în bucătărie și să facă singuri ceea ce pentru copiii lor o să fie „ca la mama”. Să-și lase mamele să se relaxeze la pensie și să micșoreze din caserolele primite (mai ales dacă au timp să-și gătească singuri). Să se producă înțărcarea culinară, atât de sănătoasă cuplului. Mamele să nu fie în competiție cu nurorile, ci să funcționeze cel mult precum un Wikipedia culinar care te ajută dacă întrebi, nu cu atitudine superioară de „îți spun eu”.

Între timp s-a fiert orezul. Se amestecă cu sucul de limetă și coriandru proaspăt tăiat. Pe o lipie se pune cheddar răzuit. Apoi carne caldă. Orez. O lingură de smântână. O lingură de sos de brânză pentru nachos. Jalapeno tăiat mărunt. Închideți lipia. Mâncați. Faceți duș după pentru că sunt șanse să mâncați cu toată fața.

Cum e? Îți făcea mami așa ceva?

4 răspunsuri

  1. Delicios! Felicitări! Da, e o chestie de încredere de ambele părți ale unui cuplu. Și este multă aroganta la mame, pt ca multe se cred niste zeițe ale gătitului și sunt f laudaroase. Și da, trebuie ca un cuplu sa își formeze propriul fel de a găti. Nu, nu făcea asa ceva. Sunt de disprețuit cei care erau dupa fusta du tigaia mamei.

  2. Mersi, cred ca o sa incer reteta, desi nu cred ca am mancat vre-o data coriandru proaspat. Imi place mancarea mamei, dar cum ai spus si tu gusturile se schimba dupa ce plecam din casa parinteasca.

  3. Foarte multe cuvinte „prețioase” și inutile amestecate aici cu multă carne tocată cu condimente de la „mama” etc.
    Giorgică, așa din fugă pot să spun că, din punctul meu de view „textul” tău „prețios” nu face decât să reflecte un (cel puțin !) conflict oedipian neconștientizat !!
    „Motivele” oficiale (mâncarea și tradiția preparării ei în vechea și noua familie ; mamă, noră, …..) nu sunt decât niște pretexte pt. a pune naiv sub semnul întrebării niște „scenarii de viață” de bun simț de altfel , dar cu care se vede că tu nu ești de acord sau despre care nu ești lămurit deplin și, ca urmare …. aștepți să fie legitimate de „publicul” tău !??!?? …
    Nu merge așa treaba în lumea reală !!!!
    Fă un pas înainte, asumă-ți niște responsabilități, las-o pe „mama”, întemeiază-ți o familie cu propriile ei „tradiții”, mergi mai departe, bazează-te doar pe tine și nu aștepta părerile și „like-urile” „prietenilor” de pe rețele !!!!!
    ……….
    Abia atunci vei fi cu adevărat matur, independent (de părinți etc.) și capabil să mergi mai departe
    …….
    E t. c.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.