Georgeisme
Numele meu este anxietate și am George Bonea.

Despre cifre de influencer și oamenii care au primit block

Mi-am propus ca la final de 2020 să(-mi) fac o analiză a carierei de influencer și să fiu nițel sincer cu cifrele pe care le-am adunat.

Domnule dragă, cifrele-s mari. Mulțumită/grație/datorită conceptului de speaker demotivațional am crescut frumos și armonios. Dar să vedem care-s cifrele actuale:

  • 58k like-uri și 71k followeri pe pagina de Facebook;
  • Vreo 13k care vor să-mi vadă pozele pe Instagram;
  • 67k care vor să-mi vadă clipurile pe Youtube.

Pe cei 1000 și ceva de pe Twitter nu-i mai pun la socoteală pentru că acolo e oaza mea de liniște de ceva timp și fix asta-mi place. E minunat că nu stăm înghesuiți peste tot.

Dar adevărul cifrelor de mai sus e că-s prea mari.

Nu știu cum e la alți influenceri, dar degeaba

  • … ai mii de „urmăritori” dacă produsul tău nu ajunge la nici măcar 20-30% fără bani (mulțumim Facebook). Oricum am ținut reach-ul organic foarte sus, dar cine mai are chef să facă minimum 2-3 postări pe zi?;
  • … ai cifre mari dacă printre ei sunt oameni care au ajuns accidental pe pagina ta, atrași de vreo glumă/un singur clip, prezențe rare și strici frumusețe de reach organic pe unii analfabeți funcțional, isterici sau nebuni.

D-aia anul ăsta am făcut ceva unic în existența mea online. Am dat block. Lista mea de block pe Facebook a crescut frumos și natural, în ultimele 3-4 luni, de la 0 (zero!) la câteva zeci-sute. Cum?

Mie-mi place să fiu criticat. Din moment ce mare parte din munca mea online se rezumă la opinii e normal să greșesc, să nu știu anumite informații, să interpretez greșit. Dacă aveam dreptate în tot ceea ce am spus până acum aveam de mult timp propria sectă. Sunt abonat la criticile unor urmăritori și când acestea lipsesc nu mă simt prea bine. Ce nu-mi place e să fiu jignit amboulea. Sunt câte unii… nici măcar nu se străduiesc să facă o glumă și să mă înjure în același timp. Pur și simplu aruncă spuzeală. Și apoi au și pretenția să le răspund, să purtăm o conversație.

Lista de block s-a umplut și de isterici.

Ăștia-s ușor de observat, sunt pătimași, militanți, fixiști, au o singură misiune și au un talent în a piguli textele pentru a da de ce (nu) le convine și a bate moneda pe elementul ăla. Poți să ai o analiză pertinentă a unui subiect, dar dacă în text ți-a scăpat o greșeală gramaticală, ori ai făcut o metaforă/analogie mai dură… ăla e subiectul. Altceva nu mai contează. E, p-ăștia nu-i suport neam!

Și acum surpriza surprizelor de pe pagina mea de Facebook: dacă ai dat like unui comentariu lăsat de unul din cele două categorii de mai sus ți-ai luat block. E atât de simplu. Dacă ai apreciat o înjurătură fără inspirație la adresa mea, ori o manifestare isterică, mi-ai spus că gândești la fel cu celălalt. Ai spus „ibidem”. Dacă ți-a fost prea lene să-ți spui opinia, dar prea ușor să-i dai like unuia care m-a făcut albie de porci, felicitări!: îți vei petrece internetul fără mine alături de autorul mesajului care ți s-a părut demn de like.

Ce vreau să spun e că am început să-mi cern audiența.

E clar că nu poate să mă placă toată lumea și e clar că nu pot avea o interacțiune sănătoasă și normală cu toți. Și nici nu vreau să-mi iau vreun rol mesianic de a educa. Taina dialogului civilizat nu se deprinde online. Nu vreau să-mi transform bucata de online în creuzet.

Știu că nu fac neapărat bine din două motive:

  1. Nu e democratic să închid gura celor virulenți, dar nu e sănătos pentru mine. Și prea mulți urmăritori decenți sunt atrași în scandaluri interminabile la secțiunea de comentarii. Am văzut oameni decenți cum își pierd minute bune să răspundă unor debili care se hrănesc din astfel de interacțiuni;
  2. Dacă atrag scandal pe pagină adun și cifre mari, dar nu. Mai bine mai puțini și relevanți. Eu chiar cred în „mulți și proști”.

Altfel spus, am permis opinii rasiste, homofobe, sexiste ș.a.m.d. atâta timp cât au fost decente și argumentate. De ce? E bine să știm că ele există.

Da, cifrele adunate de mine pe net sunt mari. Prea mari. Din cei care mă urmăresc pe Facebook doar o mică parte văd ce postez („mulțumită” algortimului) și tot o mică parte cred că sunt de acord cu gândurile mele, ori au chef să discute pe baza lor.

Pe Youtube încă mai apar haterași care se lezează la câte un episod despre ceva sfânt lor și-mi cer să mă iau și „d-ăla/d-ăia”. Probabil au ratat momentele când am zis că nu fac episoade cu dedicație. Oricum, de la 1 ianuarie 2021 vor rata multă demotivație. Ca să nu mai vorbesc de acei câțiva care încă mai spun „mergi la iUmor”. N-ai cu cine…

Cifrele mari, oameni puțini.

Pentru 2021 îmi pun bazele în abonații la blog (alături de care am o relație mai strânsă, ne citim mai des, discutăm mai adunat și inteligibil) și cei adunați pe grupul podcastului (unde nivelul conversației e unde trebuie).

Mă gândisem într-un timp să-mi pun limită de urmăritori pe Facebook. Maxim 50.000. Sau 40.000. 30.000? 10.000!? Nu e vorba de exclusivism, e o chestie de raport randament – relevanță.

Sunt curios dacă ar funcționa.

Mulțumesc tuturor celor care în 2020 s-au obosit să-și argumenteze părerile și mi-au spus unde greșesc, folosind cât mai puține înjurături și crize.

You are the real MVP, cum s-ar spune.

8 răspunsuri

  1. Ești un om ok, continua sa faci tot ce îți propui și evident continua sa scrii aici. Îmi face plăcere să citesc postările de aici.

  2. Părerea mea e că ai mult mai puține like-uri decât meriți, pe facebook, comparativ cu alții. Sau cel puțin așa se vede de la mine. În rest, eu îți dau like pe unde te prind, apreciez foarte mult ce și cum faci. Ține-o tot așa că o faci foarte bine!

  3. Hâmm … multă mândrie și vanitate camuflate într-un discurs frumos, de altfel ….
    Bilanțul tău de sfârșit de an ? + un nou încePut ? … 😁 … probabil ..
    Anyway, câteva ziceri din popor s-ar potrivi aici:
    – Laudă-mă gură ;
    – Neștiința dă naștere la înfumurare, iar știința la modestie ;
    – Mândria celor tineri este legată de putere (+”influențăr” 🤣) și frumusețe ; iar cea a bătrânilor e legată de modestie.
    ………..
    Numai bine .

  4. „Nu e democratic să închid gura celor virulenți, dar nu e sănătos pentru mine.”

    Mica obiectie aici: nu e treba ta sa fii democratic. Nici macar prezentatorul unui emisiuni TV nu trebuie sa fie democratic. El se guverneaza dupa reguli interne care pot lasa pe unii sa manance c*** live la TV (vezi A3) sau sa fie exclusivisti si superiori (vezi Digi).

    E ok sa inchizi gura celor virulenti la fel cum ai face si in realitate.

Dă-i un răspuns lui Cristi Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.