De ce e „puțin” altfel în Transilvania?

Înainte să-mi pun întrebări (și să mijesc niște răspunsuri) trebuie să fac câteva mențiuni:

  • O să fac impardonabila greșeală și am să-i pun pe toți românii de dincolo de Carpați în aceeași oală. Nu știu ce orgolii au bănățenii cu ardelenii, ce-și împart ăia din Crișana cu cei din Maramureș, dar eu o să-i amestec pe toți (indiferent de etnie) precum un mitic ignorant ce sunt;
  • O să mă străduiesc să nu supra-romantizez zonele alea, în ciuda mirajului constant pe care-l resimt dinspre Cluj, Timișoara sau Oradea.

Acum câteva săptămâni, când mă aflam în vacanță prin Transilvania, citeam o postare la Lucian Mîndruță. „Se plângea” că era-n Oradea la o terasă, voia să mănânce, când a apărut un domn lângă el. De la altă masă. Să-l întrebe dacă nu-l deranjează că fumează în timp ce mânca. Pur și simplu.

Am auzit că în zonele alea sunt șanse mai mari să fie cineva politicos cu tine decât să nu-ți dea pâine că nu ceri în maghiară, swahili sau ce legendă se mai propagă online că eu n-am murit niciodată de foame în secuime.

Poate că mă avantajează mustața.

Ce au domnule transilvănenii ăștia de-s nițel altfel și-s o constantă fascinație pentru miticii care trec munții? (Nu știu cum îi percep moldovenii, mi-ar plăcea să știu. Oricum, la nivel micro știu că există râca moldovean-bucovinean și pe ici-colo sunt și motivații care țin de conduită).

O primă teorie e că-s altfel de ai dracu`.

Miros regățenii de la o poștă și se comportă mai civilizat parcă să ne enerveze. Să facă ei notă discordantă. Parcă ăia din Cluj au și o satisfacție când sunt ceva mai demni de capitală ca bucureștenii. „Cum? La voi la București încă se scuipă pe stradă? Mna, noi în provincie…”.

Condescendenți îți spun că la ei în orașe se mai întâmplă un jazz, sunt străzile curate, vin turiști, lumea-i calmă, nu se parchează aiurea, te ajută cineva pe stradă dacă te vede pierdut și majoritatea cocalarilor sunt taxați. „Dar așa-i la noi în provincie. La voi la București, unde-i lumea bună…”.

Evident că au și ei merele lor putrede (cine n-are?), dar mă uitam la diferența dintre Cluj și București. Uriașă! În câțiva ani cred c-o să vorbim așa și de Oradea, Timișoara fiind încetinită de folkistul-fotbalist-poet. Zice lumea.

Zilele trecută unii de la Digi FM îi propuneau lui Emil Boc să candideze pentru funcția de primar în București.

Boc a refuzat politicos „oferta”, complimentând politicienește electoratul din capitală. A zis din cotorul manualului de „Cum să nu le spui că-s incapabili” că sunt „oameni extraordinari” în București. Sunt, nu zic nu, dar îi vezi mai rar pe străzi. Probabil stau mult prin casă, prin Ilfov, prin vacanțe…

Mă gândeam că primarul din Cluj nu-i prost. Discutând cu apropiați clujeni am aflat că Boc ar putea câștiga primăria și fără să candideze. Cică-i primarul ăla bun care stă la bloc într-un cartier din oraș și conduce un Peugeot (dacă am reținut bine). Și face treabă. A reușit să-și refacă exemplar imaginea după criza din 2008.

Te gândești că vine la București.

Să facă ce? Cu cine? S-o bage p-aia ca-n Cluj că nu parchezi central 10 ani că vine amenda? Că n-o urci pe ce trotuar vrei? Când am fost acolo în vacanță am parcat la trei stații de metrou de cazare că n-aveam voie s-o las mitologic pe o bordură în zonă. Dar n-am murit. Am plătit și am văzut că și alții făceau la fel. Să nu mai vorbesc de curățenie, liniște, piste de biciclete…

Să fie și vreo influență pe filieră istorică în comportamentul și atitudinea celor de dincolo de munți? Ceva din gândirea și religia unora care nu s-au născut în interiorul granițelor actuale? Sună a blasfemie, mai bine să nu vorbim de așa ceva.

Ca bucureștean pot confirma că orașul ăsta a rămas mult în urmă. Din toate punctele de vedere.

Faptul că ani de zile au fost primarii care au fost (sau care este) spune multe despre calitatea electoratului.

S-a și glorificat „tupeul de capitală”. Aici n-ar da bine calmul de Cluj, Sibiu sau Timișoara că-i dovadă de blegeală. Regățenii știu că-n trafic „trebuie să te bagi”, că „trebuie să te descurci”, să „una-alta, mă-nțelegi?”. Te uiți la faptul că-n Timișoara nu te claxonează nimeni la verde ca la mașini străine. Bine, m-a claxonat unul ultima dată. Era din București.

Și chiar de ești bucureștean, dar nu ești mitic (în sensul peiorativ)… e o energie colectivă care te trage-n atitudinea de „băiețaș” (chit că ești domniță de vază). Instinctul de conservare se pliază pe psihologia locală și aia e. Joci în horă. Nu-ți convine? Pleci.

Bucureștiul (ca să mă rezum la el) are și mirajul realizării (ori l-a avut în trecut și acum e plin de plozii celor care au atentat cândva la succesul de capitală, cei din urmă perpetuând mitul reușitei în București). Valurile de oameni care au ajuns aici au clădit imaginea și atitudinea de azi.

Partea interesantă e că există și magnetism clujean (nou apărut) care atrage și minusuri (o metaforă pentru calitatea umană), nu doar plusuri. Dar am vaga impresie că acolo sistemul se autoreglează într-un fel și nu-și permite derapaje uriașe. Pentru că „nu-i ca la București.”

Altfel spus, dincolo de munți e mereu o Românie „puțin” altfel. Dar așa e în provincie.

Pentru nițică civilizație urbană mulți bucureșteni trebuie să se mute „la țară”.

7 comentarii

  1. Stau in Oradea si e fain, cum se zice pe la noi.
    Am fost in Bucuresti o singura data, cateva zile, si am un singur lucru de spus despre capitala:
    Cat e de frumoasa, pe-atata-i de urata.

  2. In ciuda dezinformarilor alarmiste propaga(nda)te de diferite personaje cu intentii divizioniste, multiculturalismul si mostenirea perioadelor Principatului Transilvaniei si a Imperiului Austro-Ungar ne-au dezvoltat intr-un popor aparte, cu valori mai apropiate de vest, dar cu norme morale traditionale. Da, mai sunt incidente motivate de ura etnica, dar in mare parte noi ardelenii, care suntem de toate felurile, ne uitam un pic mai departe de confortul si binele personal pentru binele comun. Aceasta atitudine pro-comunitate si pro-taram natal un pic a fost diluata de manevrele comuniste de „egalizare etnica”, dar n-au reusit sa o elimine. Pacat ca din 4 in 4 ani vin de la buCUResti tot felul de bombe menite pentru a inflama spiritele. Majoritatea le ignora fiindca recunosc scopul din spatele bombelor, dar minoritatea vocala sare sa-si proclame retorica divizionista, sustinand apartenenta unei regiuni la o tara sau alta, sau invitand o etnie sa se mute in alta parte.
    Sunt „olah”? Sunt „bozgor”? Sunt „sas”? Nu, sunt ardelean

  3. Nordul tarii este mult mai civilizat decat zona sudului, in Sud sunt numai persoane nepoliticoase si nepasatoare, mai ales in capitala si cea mai deranjanta este nepasarea oamenilor fata de ce au in jur. Like pentru articol!

  4. Locuiesc în Spania de la vârsta de 11 ani, și pentru că nu cunosc niciun oraș din România în afară de Galați ( de acolo sunt), vara trecută am hotărât să vizitez Bucureștiul. Foarte frumos mi s-o părut iar săptămâna aia cât am stat acolo am fost încântat. Orașul ăla are o atmosferă aparte care pe mine m-a cucerit. Unii vă plângeți că în București e haos, dar eu cred că tocmai ăsta e farmecul lui. Iar ritmul de viață mi s-a părut mult mai liniștit decât în vest. Eu unul de-abia aștept să mă întorc și cine știe, poate chiar o să mă stabilesc acolo.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Texte pe mail: