Cum să propagi o inițiativă în corporație?

Acum ceva timp am făcut o predicție în legătură cu un obicei ridicol dintr-o coporație. Discutam cu o persoană care-mi povestea ce se întâmplă pe tarlaua ei cu pereți de sticlă și îi spuneam că infantilismul despre care-mi vorbește o să prindă. O să devină a thing.

Cum? Nimănui nu îi place! Nu e distractiv, nu e nimic…”.

Da, dar cu toate astea tot o să prindă, cel puțin pentru un timp.

De ce?

  1. Inițiatorul trebuie să insiste

De cele mai multe ori oamenii nu-și dau seama când sunt penibili. Faptul că suntem exponenții unei generații autosuficiente care crede că merită totul/i se datorează totul/poate schimba totul (eventual cu un #) se vede și în lipsa de simț al ridicolului.

D-aia suntem așa expansivi online și offline.

Așadar și prin urmare, dacă ai o idee proastă trebuie doar să insiști și să le spui celor care te critică faptul că-s hateri și că nu te înțeleg. Dacă-ți mai găsești și câțiva avocați care să-ți sufle-n pânze te-ai scos.

2. Găsește 2-3 companioni

Singur n-o să poți duce o idee prea mult. Ai nevoie de o echipă. La început n-o să găsești ușor oameni, dar caută cu atenție. În toată firma aia trebuie să mai fie 2-3 ca tine, la fel de expansivi, morți după atenție și care (de cele mai multe ori) au o viață personală la fel ca a ta. Adică n-au.

Dacă ți-ai făcut un crew e momentul să bagi cărbuni în sobă.

3. Insistă până ești în ochii tuturor

Hei, nu vrei să faci parte din chestia asta?”, „vrei să te bagi la…?”, „hai și tu cu noi că e fun!”. Și alte d-astea până îți crește bula. Procesul poate dura în funcție de cât de insistent și omniprezent e grupul.

Unii își vor da seama brusc că propunerea ta nu e atât de tâmpită. Sau e, dar de ce să stricăm plăcerea omului? Alții se vor implica din șacalism, prefăcătorie de birou, instinct de conservare office. „Hai să par om de echipă”. Buni și ăștia, dau bine la volum.

Ce, credeți că-n Piața Victoriei îi dădeau #DuieMragnea toți neprihăniții?

4. Masa critică

Când sunt destui oameni în proces e aproape imposibil să-l mai distrugi dintr-o lovitură. Sunt prea mulți. Unii pentru că simt, alții pentru că simt că dacă nu-s acolo își vor atrage priviri. „Uite-l pe Sulică, n-are spirit de echipă… nu se joacă cu noi”. Frica asta e în oasele mai multor oameni când vine vorba de activități la muncă.

Poate n-ai chef de ieșiri cu echipa, bețivăneli, joculețe sau activități „fun”, dar dacă nu te bagi e nasol…. înseamnă că nu te-ai integrat. Sunt mai mulți care gândesc așa, dar frica de a nu părea singuri îi face să zâmbească și să spună „absolut, de când doream să fiu jenant împreună cu voi!”.

Așa că se zâmbește mult și fals.

Într-un final totul se poate plafona într-o șustă de echipă la care nu renunță nimeni de teamă să nu pară antisocial, lipsit de „team-spirit”. Păi nu suntem noi o familie?

Sau se fâsâie. O să se fâsâie.

Cam așa e cu inițiativele tâmpite în domeniul corporate. Dacă te deranjează vreun coleg cu o astfel de idee îți poți da imediat seama dacă o să prindă sau nu în funcție de cât de insistent e. În domeniul office îți sugerez să ai mereu masca zâmbitoare și agreabilă la îndemână.  

Cu plăcere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Texte pe mail: