3 familii de la care învăț să fiu părinte + Rețetă de tocăniță etiopiană

  Astăzi m-am hotărât să vă vorbesc despre trei familii apropiate de la care simt că învăț periodic lucruri importante și care sunt un adevărat exemplu de cum să faci parenting bine, sănătos, bio, eco, crescut la sol, fără stres și cum altfel vă mai place să auziți.

O să păstrez secretă identitatea acestor familii dintr-un motiv evident: să nu ne batem cu toții pe prietenia lor.

În paralel, ca să intre textul bine, o să vă spun o rețetă de tocăniță etiopiană, dish pe care l-am preparat de curând și simt că merge cu subiectul postării. Asta pentru că mi-am amintit de copilărie, de momentele când mă chema bunica de la joacă și-mi pregătea tocăniță ca la Addis Abeba, apoi îmi citea Dănilă Prepeleac în limba amharică… ce vremuri.

Pentru articolul ăsta ai nevoie de următoarele ingrediente:

• Două linguri de ulei de măsline – o sticlă e vreo 20-30 de lei. Bine, merge și cu alte tipuri de ulei dar la mine au intrat banii de la Oculta Mondială;
• O ceapă – 1 leu?;
• 3 căței de usturoi – 1 leu?;
• O rădăcină de ghimbir – la Auchan găsești cu 7 lei/250g. La rețeta asta folosești vreo 100g, adică de 3 lei;
• Linte roșie – 8,75 lei/500g. Nouă ne trebuie o cană. Cam de 2,5 lei;
• 2 conserve de roșii, decojite, tăiate – vreo 5-6 lei;
• 4-5 cartofi roșii – un kg e aproximativ 5 lei. Deci de vreo 1-2 lei;
• Spanac proaspăt – 4 lei punga;
• Condimente ca să-ți faci mixul berber (sunt multe variante, eu am improvizat cu următoarele) – boia de ardei dulce (o lingură), 2 ardei piri piri uscați-tăiați mărunt, piper negru (o lingură), coriandru boabe (2 linguri), chimion (2 linguri), cardamon măcinat (2 linguri), schinduf (2 linguri), cuișoare (2 linguri), nițică sare roz (hipstăreală), ghimbir măcinat (o lingură), scorțișoară (o lingură), nucșoară (o lingură). Mixul ăsta l-am făcut într-un borcan și o să-mi ajungă la vreo 2-3 tocane, așa că nu puneți toată asta la o găteală. Preț? Păi cred că toate vă duc undeva la 20 de lei, dar o să mai folosiți din ele. Strict pentru rețeta asta costul ingredientelor e vreo 4 lei.

Total? Vreo 25 de lei, dar îți iese o oală de tocană, să hrănești o familie mare. Și o să le placă. Chiar dacă n-are carne.

Și acum să vorbim de parenting și alea trei familii mișto (care au multe puncte în comun, dar se diferențiază prin niște aspecte):

  Ăia relaxați și care-și acordă timp

Pentru unii copilul e un stres neîntrerupt. Fabrică de anxietate. Nu mi-au plăcut niciodată părinții care stau cu gura pe copii. Să nu se lovească, să nu se îndepărteze, să nu atingă aia, să nu miroasă ailaltă. Am tot văzut părinți care vor odrasle catatonice, statui, precum căprioarele cu ochii-n faruri. Să se joace „frumos”, să se comporte exemplar, să nu iasă din perimetru.

Pentru unii copilul reușit e ca-n reviste: inert. Curat. Eventual 2D.

Părinții despre care vă vorbesc acum sunt relaxați. Nu iresponsabili, dar relaxați. Puștiul lor se bucură de viață. Merge prin băltoace, aleargă prin parc, stă pe iarbă, asfalt, atinge plante, animale. Poate că sună absurd, dar n-aveți idee câți părinți și-ar trage copiii în plastic și câți consideră că murdăria de pe haine și mânuțe e semn de boală sau probleme. Dacă ți-ai pătat hainele se declanșează nebunia.

Un alt aspect interesant al acestui cuplu e că-și acordă timp. Unul pentru celălalt, cât și individual. Copilul n-a devenit o piedică în viața socială a adulților și în continuare găsesc timp, înțelegere și energie să iasă împreună/separat la o bere, o petrecere, o chermeză. Îi ajută enorm faptul că-și vorbesc, se susțin și își înțeleg nevoile.

Și dacă tot vorbim de nevoi, pentru tocana etiopiană o să ai nevoie de o oală la vreo 2,5-3 litri.

Pui în oală ceapa tăiată mărunt. După vreun minut pui usturoiul tăiat mărunt. După alt minut vine ghimbirul proaspăt, tăiat mărunt. Le amesteci nițel, stânga-dreapta, mai dansezi, mai una-alta.  Acum începe partea cu adevărat interesantă: pui mixul berber pe care tocmai l-ai făcut cu mânuțele tale. Cât? Eu am presărat ochiometric de vreo 2-3 linguri (#opulență). Și amesteci.

Din momentul ăsta o să ai partea (poate) de cel mai tare mix de arome care ți-a venit vreodată-n nări dintr-o oală de tocană.

  Ăia cu educația

Alți doi părinți sunt grozavi pentru implicarea pe care o au când vine vorba de educație. Fetița lor, la cei câțiva ani, e de o inteligență senzațională. Și nu doar că știe chestii, dar mai zbârnăie și când vine vorba de inteligență emoțională.

Partea frumoasă e că nu-i un copil cocoșat de informații. Nu-i mini-corporatistul pe care-l mai vezi în alte familii, copilul care se pune seara în pat ca după o zi grea la office, tracasat și obosit. N-are părinți care au vrut să-și gonfleze egoul basculând carte în copil. Nu-i la vreo grădiniță cu predare-n sanscrită, nu face pian-violoncel-cobză în timpul liber, nu-i înscris la opt cluburi sportive.

E pur și simplu un copil care descoperă lumea prin joacă, prin interacțiune sănătoasă împreună cu familia, cărți și prin tot felul de activități. I se citește periodic din cărți interesante (specifice vârstei, nu din Cărtărescu), i se pune muzică diversă și (mai important) primește „doza” de ecran foarte rar. Eu l-am văzut pe acest copil în fața televizorului doar vreo 15-20 minute, la „Cartea junglei”.

E senzațional cum părinții îi vorbesc despre diverse culturi și cum această mogâldeață poate să asculte o grămadă de stiluri muzicale, de la reggae la manele, în timp ce trupa ei preferată e Beastie Boys. Parcă. Sau Iggy & The Stooges. Nu mai știu că generația asta tânără își schimbă repede gusturile.

Și că vine vorba de gusturi.

După ce ai pus condimentele în tocană e momentul să pui niște apă (4-5 căni), lintea curățată, cele două cutii de roșii și cartofii tăiați în bucăți mai mari. Și le lași în treaba lor până se fierb cartofii și se trage din apă cât vrei tu să fie sos.

  Ăia cu banii

Ultimii, dar nici vorbă să fie cei din urmă, au super-puterea banilor. În sensul că n-au transformat venitul familiei într-un motiv de stres.

Mult timp am auzit cupluri făcând calcule serioase vis-a-vis de banii de care au nevoie când apare copilul. Și la destui am auzit sume astronomice. Că ai nevoie „și de aia”, „și de ailaltă”, „copilul nu poate fără X”, „fără Y”.

Și cuplul de care vorbesc acum reușește să facă o treabă senzațională cu un singur salariu (care nu e astronomic), cu trei copii (3!). Și nu le lipsește absolut nimic. Au și jucării, au și cărți (multe cărți – probabil ați remarcat faptul că-n toate cele trei familii cărțile joacă un rol important), au haine, mănâncă și nu pare că le lipsește nimic din ce e sănătos emoțional.

Paradoxal, doi dintre copii sunt la vârsta challenge-urilor „crazy” de pe Tik-Tok, dar preferă alte activități. Citit, sport, un film (de la ei am aflat de Peter Rabbit. Foarte amuzant). Te uiți la ei, te uiți la ce fac unii de 3 ori mai mari pe net și…

Și cu banii-s relaxați. Au tot ce le trebuie. Și nu le trebuie tot, nu au nevoie de multe (obiecte). Au făcut și sacrificii. Au preferat să se mute din zona de confort într-o zonă cu școli bune.

Când îi vezi îți dai foc la Excelul de parenting.

Cam astea sunt cele trei familii de la care momentan simt că învăț foarte multe și sunt foarte recunoscător că-i cunosc.

Cât despre rețeta de tocăniță, când e aproape gata fierberea aruncați în oală spanacul, amestecați și mai lăsați vreo 3-4 minute pe foc. Opriți, lăsați să se răcească și serviți cu o pâine bună.

Nu știu în ce univers și familie n-ar plăcea rețeta asta de tocană. Ori rețetele familiilor de mai sus.

…

P.S. – am încercat să pozez rezultatul final, dar dezavantajează.