Urâm taximetriștii, controlorii RATX-oraș, funcționarele publice, dar pe administratorii de bloc îi urăște cineva? Nu-i obligatoriu, dar e totuși o meserie la fel de frustrantă și enervantă ca multe altele. Și n-am de gând să spun acum cât de oribil e că ești administrator. Ba mai mult, o să încep această lucrare de doctorat în materie de viață-n spațiu locativ cu punctul de vedere al administratorului.
Administratorul de bloc nu-i prostituată
Cunosc cazuri numeroase când la 2 noaptea i se rupea vreunuia o țeavă-n casă și habar n-avea ce să facă. De unde să închidă apa, la ce serviciu să sune. Așa că-i bătea administratorului în ușă, își spunea of-ul și precum la biserică, aștepta să se înfăptuiască minunea. Ca să nu mai spun că uneori te trezeai cu următorul discurs: „domnule administrator X, a încercat soțul meu să repare o țeavă în casă, știți el a fost filatelist toată viața, și a reușit să lase toată scara fără apă. Veniți să rezolvați problema, se poate?”. Și te duci, că ai fost ales de popor, ești grinda de bază a societății din „P7” și oricum ești plătit pentru asta. Bine, rău, tu știi cum ți-ai negociat salariul.
Și cine dracu respectă programul? Ce dacă stai câteva ore bune pe săptămână la un ghișeu mic, tot n-o să vină nimeni în intervalul ăla să plătească ceva. Unii se trezesc duminica, atunci când ești la sfânta masă. Și-o bagă p-aia cu „îmi cer scuze de deranj, aș putea să plătesc întreținerea?” (dacă tot ai venit, ai reușit să mă ridici de la masă, hai s-o plătești lua-ți-aș contoarele-n…).
Deci nu-i pentru toată lumea. Trebuie să ai nervii tari, să-ți placă să pescuiești și să faci Sudoku.
Există administrator de bloc născut după 1990?
Pe de altă parte, chiar sunt curios să aflu: există-n România administrator de bloc care să nu fi trăit minim 20 de ani în comunism? Unii par captivi în perioada demult împușcată și ai impresia că sunt la cârma unui CAP, nu bloc. Se poartă cu o tiranie sinistră, sunt nesimțiți, neciopliți și bag mâna-n foc că-i cel puțin unul în țară care și-ar pune portretul pe fiecare etaj și ar obliga restanțierii să-i scrie ode.
Și prin puterea exemplului, administratorul blocului în care locuiesc pare genul de om care a stat cândva în spatele lui Iliescu și Ceaușescu înainte de `89. Îl ajută statura, portul, vorba. E din filmul ăla. Iscoditor, băgăcios, urâcios. Vine la ușă să-ți ceară întreținerea, la 7 dimineața. Și-ți bate-n ușă cu pumnii de zici că-s mascații veniți să te salte pentru posesie ilegală de restanță la întreținere. E genul de om care-ți spune: „ați întârziat cu întreținerea și am văzut că ieri în plase aveați carne… păi știți cât e kilogramul?”.
Și în nemărginita lui inteligență a decis să pună acest anunț la avizier, cu „Răi platnici”. Trecem peste greșeală, că nu suntem nazigrammar ci doar nazi-anti-mitocănie. A se observa că restanța vecinei este mică, asta dacă ne raportăm la zecile de blocuri unde sunt familii care nici nu știu cum arată administratorul la față. Acum, „ce vor spune vecinii?”. „Uite domnule, nesimțita, nu-și plătește întreținerea! Păi e posibil? În ce societate trăim?!”. Trebuie să existe o metodă ca administratorul să poată fi tras la răspundere pentru nesimțirea asta. Dacă nu, am să pun pe ușă la intrare-n bloc: ATENȚIE, ADMINISTRATOR RĂU!
