Tocmai am văzut știrea asta pe Pro TV. Dacă n-aveți răbdare 6 minute să aflați cât de prost stăm în anumite domenii muncitorești, vă fac eu un rezumat: în curând o să ne servim singuri la restaurant.
Nu neapărat pentru că-s chelnerii slabi, ori peste hotare, ci pentru că nu prea mai sunt.
Avem foarte mulți tineri care nu se duc la școli profesionale, principalul motiv fiind că „doar proștii fac profesionala”. De obicei spun asta deștepții care stau 12 ore pe un scaun de birou, într-o corporație, pe un salariu frumos dar necheltuibil din lipsă de timp.
Unii părinți, în mintea lor obtuză și colțuroasă, își aruncă ochii de la emisiunea lui Capatos spre copil și îi spun „tu o să ajungi mare. O să mă faci mândru de tine”. Nu-i vreo problemă să auzi asta dacă tu, copilul, ești în drum spre bibliotecă și te gândești la faptul că părinții tăi își nivelează neuronii pe canapea în fața televizorului. Sunt numeroase cazuri de felul acesta.
Dar dacă ești pe aceeași canapea cu tac-tu și vă bateți pe telecomandă pentru că unul vrea Măruță și celălalt WOWBiz…
Mulți părinții sunt bolnavi de orgolită, se uită-n oglindă, se văd mici, neînsemnați și proști, dar își găsesc salvarea în plod. O să-ți pună ăla numele pe cer. O să te scoată din nimicnicie.
D-aia e o rușine să faci profesionala. Doar n-o să ajungi chelner ca tac-tu, sau croitoreasă ca mă-ta? Ejti prost? Ei „n-au avut altă opțiune”, dar tu poți mai mult. Au băgat școală-n tine. Îți plătesc facultatea. Păi Mihăiță a lu` Ioneasca de la 7 a terminat două facultăți și acum are job în Pipera. Crina de la parter a terminat biologia, „sau ceva dă genu`” și e farmacistă.
Ăia ce au? Două capete în plus? Precum ei, și tu ai avut mâncare pe masă, condiții, lumină, apă, pat, acoperiș deasupra capului. „Ești mai prost ca ei?”. Nu ești, dar te ambiționezi să excelezi în domenii pentru care n-ai fost zămislit.
De unde să știe un biet părinte de moștenirea genetică, neuroni, capacități individuale? El știe că tu n-o să te faci de râs, și n-o să murdărești numele familiei, servind la mesele altora.
Între timp se umple țara de absolvenți la mică și mare distanță, licențiați și doctori în te-miri-ce domenii, specialiștii lu` pește prăjit, d-ăștia care vor salarii de mii de euro și nu știu nimic. Dar fac o cafea…