Părintele Necula e bun. Foarte bun

Pe mine m-au cam ocolit postările preotului Necula. Probabil că AI-ul Faceboo-ului m-a citit și a văzut că am depășit faza de ateu-înverșunat de vreo 3-4 ani, nu-mi mai vine să mă cert cu oricine (religios) și pe orice (religios). Poate o glumiță pe ici-colo, dar rar. Acum mă uit la cele sfinte și pioși cum mă uit la mama când bagă 15 pastile pe zi ca să mai țină motoarele în funcțiune la bătrânețe. Nu-mi place ce văd, dar înțeleg nevoia.

L-am văzut live pe domnul Necula, în exercițiul retoricii, acum vreo lună la Astra Film Sibiu, invitat să dezbată cu Mihaela Miroiu pe baza unui documentar despre faptul că-n Belgia poți să alegi sinuciderea/eutanasia asistată. 

Hai s-o luăm bătrânește.

Documentarul „Cuvinte de rămas bun”/„Les mots de la fin” este o bijuterie (top 5 producții de anul ăsta de la Astra Film). Și de asemenea, se pare că puteți vedea gratis documentarul AICI (cu subtitrare în engleză dacă nu știți franceză). Este (aproape) obligatoriu să vedeți documentarul ca să înțelegeți cu adevărat ce urmează să spun despre Necula. Dar vă atenționez că este un film emoționant, m-a făcut să-mi tremure puțin bărbia (dar bărbații adevărați nu plâng!) și la final chiar mi-a dorit o dezbatere adevărată. Nu zic, fiecare rămâne din documentar cu ce simte pentru fenomen, dar pe mine m-a emoționat ideea că poți să mori fără suferință, demn. Că nimeni nu trebuie să ducă pe picioare o durere interminabilă. Mi-am verbalizat deja și-n intimitatea familiei dorința sinceră de a fi scutit de suferință dacă se întâmplă să-mi rup vreo unghie sau altceva mai grav.

Aici aveți „dezbaterea” (pe care n-are rost s-o vedeți fără documentar).

Ce am înțeles eu din dezbatere? 

N-a fost. Doamna Miroiu a făcut o bună trecere în revistă a percepției viață/moarte conform religiilor în incipit, dar apoi s-a abandonat unanim dezbaterea pentru o discuție sterilă despre experiențele anecdotice ale vieții de preot în fața muribunzilor religioși. O emoționantă incursiune în povești preoțești. Firește, relevante și ele, dar copleșitoare (și ușor propagandistice) în consensul unei dezbateri despre sinucidere pe baza unui documentar bine realizat. Dezamăgitor și enervant pe alocuri. Pe la final pune o doctoriță o întrebare bună, dar Necula&Miroiu au grijă să dezarmeze totul făcând apel (în mod repetat) la faptul că „România este o țară atât de coruptă încât nici o sinucidere asistată n-am putea să facem bine.”

Zilele astea, cu ocazia Halloween-ului, mi-a ajuns și mie puțin Necula în Facebook. 

E o afirmație mai veche (aparent din 2019) de-a domnului Necula, o dumă cu manta despre aparenta semnificație a numelui „Halloween”. Cum foarte bine spune și Cetin, domnul Necula nu-i prost. Nu-i prost deloc. Necula știe cu certitudine ce înseamnă „Halloween” și de unde vine sărbătoarea asta. Așa cum știe și care-i faza cu sărbătorile pre-creștine pe care cei mai duși la biserică le respectă cu strictețe și aprobarea preoților. 

După ce l-am văzut pe Necula live mi-am dat seama că este unul dintre cei mai buni oratori din viața mea. Și am văzut ceva speakeri, coacheri, politicieni ș.a.m.d.. Necula e top. 

Îmi permit luxul de a spune că preotul Necula este poate cel mai bun produs de PR al BOR-ului din ultimii 20-30 de ani. Este cel mai aproape de perfecțiune. Cu criza de imagine pe care o are BOR-ul (patriarh materialist, model de business corporatist, scandaluri cu preoți abuzatori sau homosexuali, Teodosie Șpagoveanu ș.a.), Necula e top.

Ce face Necula foarte bine?

Totul. Știe să vorbească astfel încât să iasă cu totul din retorica de preot îmbătrânit. Dacă vă uitați la „dezbaterea” de la Astra Film o să-l vedeți în exercițiul funcțiunii. În primul rând e cool. E modern. El are lupte cu „Feisbuciști”. De altfel, știe să repede de atât de multe ori faptul că „se luptă/ceartă cu Feisbuciștii” încât chiar pare că duce o luptă colosală pe tarlaua lui Zuckerberg și că el rezistă eroic în fața celor mai răi din virtual. 

 Mai face un lucru bine. Știe din cine să citeze. Un preot old-school ți-ar împuia capul cu citate din sfinții părinți. Ți-ar da cu reductio ad sfinți părinți la orice argument. Generația tânără nu mai înghite tipul ăsta de retorică. Necula îți spune tot ce ziceau ăi bătrâni, dar nu mai spune „precum zicea și…”, ci pur și simplu îți aruncă învățătura în față, fără autor, pe limbaj modern. 

Necula știe tehnicile vechi de manipulare a informației, dar le învârte abil să sune modern. Face apel la anecdote, taie din context informații, diseminează, dar n-o face isteric-vindicativ-conspirativ precum Teodosie&co. Necula e preotul ăla cu care ai bea o bere (fără alcool) și ai vorbi de fete. Se salută cu puștii, vorbește despre TikTok. E jmecherie.

Dar face ceva și mai bine: rupe BOR-ul de politic. Aici e, de fapt, genialitatea lui.

O să vedeți și-n „dezbaterea” de la Sibiu: lovește foarte des în corupția politică românească. Aproape totul e despre cum nimic nu merge „din cauza” politicienilor. Nici măcar o eutanasie n-am putea face din cauza lor. Prin această poziționare (cred) că încearcă să rupă imaginea BOR-ului de politic. Ce ne spune e că „biserica e cu poporul”. Superb!

L-am citit pe Puric și alții din tagmă, dar Necula e cu totul altă mâncare de pește și repet: nu cred că BOR-ul a scos ceva mai cool în ultimii 20 de ani. Necula e Taylor Swift-ul BOR-ului. Din păcate nu se poate face primăvară cu o floare, dar el e un vrednic soldat al ceea ce este azi instituția lui Daniel. 

Din nou, vorbele mele din acest articol sunt apă de ploaie dacă nu vedeți documentarul belgian, „dezbaterea” de după și nu urmăriți șopârlele halloweenistice pe care le mai aruncă Necula pe Facebook. În cadrul discuției de la Astra Film o să vedeți multe șpârle, abil aruncate în pledoarie. E fin omul, știe ce face. Studiu de caz.

Dacă vreți să învățați public speaking puneți mâna de ascultați la domnul Necula. El știe taina vorbelor alese. 

5 răspunsuri

  1. Să nu uităm că prima lui meserie (sau cel puțin așa spune) a fost de laborant ginecolog, deci e destul de ancorat în realitatea noastră.
    Pe de altă parte, tocmai datorită acestei retorici mi-ar plăcea să îl văd ca următorul patriarh, la fel cum mi-am dorit să fi câștigat alegerile anterioare Bartolomeu Anania pentru că una din reformele cu care a candidat a fost „introducerea femeilor în consiliile parohiale” (șoc și groază).
    Din păcate, nu se poate pentru că Valahia are capitala, iar Moldova dă mitropolitul (patriarhul) de la 1859 citire…

    1. Nu se poate că ar trebui să rămână văduv și apoi tuns în monahism și apoi făcut episcop. Un preot nu poate deveni Patriarh așa ușor. Până la politica de putere din BOR mai sunt niște pași pe care nu și-i dorește nimeni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.