Zilele trecute am avut ocazia să văd documentarul „Alice On & Off”, ceea ce vă doresc și vouă, din moment ce filmul o să se plimbe o perioadă prin cinematografe (chiar și-n mall-uri!), ca mai apoi – sperăm – să ajungă cumva și pe platformele online de unde să-l vadă mai mulți, mai lejer, mai confortabil, mai cum vor ei – dar să-l vadă.
Teribilă povestea documentarului.
Atât de bine portretizată dramatica situație încât l-a final m-am simțit ușor stânjenit să tot aplaud echipa prezentă în sală. Nu că n-ar merita, dar când subiectul e greu și strânge pielea pe tine nu-ți vine să stai, să aplauzi în picioare, să strigi „bravo!” și să zâmbești. Din nou, nu că munca lor nu-i demnă de respect, dar m-am simțit de parcă aplaudam prestația unui preot care și-a făcut bine treaba la înmormântarea cuiva drag.
N-o să spun prea multe despre film pentru că nu vreau să vă stric plăcerea de a-l vedea, dar țin neapărat să ridic un subiect pe care simt că-l vedem, dar ignorăm.
Filmul e despre un bărbat de 50 ani care ajunge să facă un copil cu o puștoaică de 15 ani.
E greu, am mai zis. El mi se pare un manipulator de nota 10 și sper că n-am remarcat doar eu faptul că în momentele când e camera pe el devine un dulce. Puștoaica n-a avut nici măcar o șansă, mai ales în contextul bagajului ei socio-economic-psihic.
Dar altceva voiam să spun, lucru pe care l-am (re)confirmat cu propriile amintiri și mai întrebând în stânga și-n dreapta (în special femei).
„Fascinanta” legătură dintre o parte a bărbaților săriți de 35-40 de ani, din categoria fanilor muzicii rock, și puștoaice. Nu vorbim de date și cifre clare, e din ochi, dar am întrebat prea mulți oameni ca să cred că trăiesc într-o altă de realitate. E ceva cu rockerii bătrâni (unii motocicliști, ori aspirând la asta) și puștoaicele (eventual într-o fază „rebelă”).
Când eram adolescent erau câteva cluburi prin oraș în care uram să merg din cauza numărului mare de rockeri săriți de 35 care erau libidinoși cu tot ce era femeie sub o anumită vârstă. Era cringe (la vremea aia nu foloseam termenul ăla) să văd cupluri în care unul are teză a doua zi, iar celălalt office meeting. Am opinii și mai contondente pe subiect, dar mi-am promis că-mi țin blogul civilizat (partea mea de treabă, ce spuneți voi la comentarii e libertatea voastră și cine sunt eu s-o îngrădesc?). Putem discuta despre nivelul de maturitate al celor implicați, dar documentarul mi-a amintit de toți acei bărbățoi care creșteau fetele din jurul lor.
Tot documentarul mi-a reamintit și cât de toxică și misogină era atitudinea unor rockeri cu care am avut ocazia să mă întâlnesc de-a lungul anilor, cu unii stând cândva și la o bericioacă („ca băieții”). Cât de hiper-masculinizantă era atmosfera în cercurile alea în care majoritatea locuiau cu părinții și se trasau standardele bărbățelii în funcție de cantitatea de alcool consumată (cu cât mai mare, cu atât mai bărbat). Prea puțin cercetată și legătura dintre rock și alcool (exclusiv alcool).
Tot documentarul m-a făcut să-mi dau seama că Vama Veche, aia a mea după care cândva am mai bocit considerând că varianta actuală „nu mai e ce a fost”, era destul de toxică și rock-cocalărească încât să nu fie nimic fun. Probabil era mai fun pentru mine la 14-15-16 ani din moment ce nu eram fată și nu mă expuneam la nimic prea nașpa dacă mă făceam muci. Cel mult mi se ciordeau banii. Dar știu destule povești horror despre ce pățeau fetele amețite-n Vama Veche a copilăriei mele încât să îmi dau seama că dacă astăzi e mai sigură (pentru femei) înseamnă că e de 1000 de ori mai bună comparativ cu „ce era odată”. Să-i dăm foc ăleia în care dacă beai, ca fată, riscai să nu mai ajungi în siguranță la cort/cazare.
Am găsit o cercetare interesantă cu privire la muzică și misoginism, dar pe tema asta mai sunt multe de aflat, mai ales când vine vorba de cum se raportează fanii unui stil la femei, nu doar ce mesaje propune muzica respectivă. Pentru mine a fost o revelație acum mulți ani să-mi traduc în minte versurile de la „You shook me all night long” (AC/DC) și să-mi dau seama că oamenii cântă manele, și unele proaste. Și ca ei mulți alții din gen.
Ce e interesant este că rockerii, ca grup de melomani, s-au (auto)poziționat mereu într-o categorie intelectuală superioară, astfel încât orice critică la adresa ideii că ar putea exista ceva greșit în rock s-a lovit de un zid semeț. Cred că d-aia le-a și plăcut celor mai mulți dihotomia Rock vs. Manele, scorând mai bine la conjugări și greșeli gramaticale (cu toate că, am mai spus și cu alte ocazii, greșelile gramaticale din manele sunt aproximative cu numărul de români care n-au primit pâine în secuime pentru că n-au cerut în maghiară). Probabil e și vreo eroare de interpretare a vestimentației feminine când vine vorba de rock/manele, manelistele fiind considerate mai promiscue pentru că expun mai multă piele, dar pare o interpretare băbească.
Peste 2-300 de ani o să știm care a fost realitatea legăturii dintre intelect-muzică rock. Deja bâjbâi niște ipoteze. Îmi miroase a simbol de statut.
N-avem timpul (și resursele) să cercetăm raportul Misoginism – Muzică pe axa Rock-Manele, dar dacă vă întărâtă subiectul aflați că prin București au loc periodic petreceri cu manele feministe, ceea ce n-am auzit niciodată să se întâmple în oricare alt spectru muzical, cu atât mai puțin când vine vorba de rock. Nu spun că n-ar exista piese rock cu mesaj feminist, dar în grupul de rockeri nu pare că s-a înfiltrat o pătură hipsterească care să vadă lumea muzicală și altfel decât „suntem băieți șmecheri și călare pe motoare/femei/sticle/chitare ș.a.m.d.”. Ori n-a fost lăsată să existe o astfel de hipsterizare (poate de teamă că un rockăr feminist e emasculat?). Și aș vrea să cred că prin rock feminist nu ne referim la un bărbat beat care plânge după o iubire pierdută, că nu-i (din nou) vorba despre cum se simte și ce a pierdut el.
Tema rămâne deschisă spre analiză și poate să completeze fiecare la comentarii cu propria experiență când vine vorba de legătura dintre rock-misoginism.
Eu vă recomand documentarul. Și vă recomand să vă uitați în jur, la rockerii pe care îi știți, la copilăria din cluburile alea, și să vă gândiți dacă ce ați văzut acolo ați tolera sub alt spectru muzical, ori cu voi în rol de tată.
Dar înainte să vedeți documentarul.
P.S. – posibil să deranjez anumiți rockeri. Probabil ăia care se simt cu musca pe căciulă. O să le treacă după o bericioaică (și eventual o tură cu motorul).
2 răspunsuri
– In general barbatilor le plac mai multe femeile tinere si din cauze biologice, ca in subconstient le apare ca fiind mai fertile si de aceea sunt mai atragatoare. Da in general femeile la 20 de ani arata cel mai bine si aspectul fizic e important intr-o relatie mai ales pentru barbati. Acuma sigur ca poate fii ciudat cand vezi un cuplu care are o diferenta mare de varsta intre ei, ca te gandesti ca poate nu au multe de vorbit dar sunt oameni care o pot face sa mearga. Mai ales in cazul de fata, adica aici au in comun muzica rock si cheful de petrecere. Acuma sigur ca daca vorbim de fete de 15 ani ca in respectivul film, atunci da, vorbim de barbati manipulatori/ciudati.
– Conteaza si cum te dai la o fata, chiar fiind tanar poti fii cringe…sunt unii care nu au si nu reusesc sa isi dezvolte aptitudinile sociale si cum barbatii trebuie sa faca primul pas, o sa iasa mai des in evidenta ca fiind cringe. Dar si femeile daca ar incerca sa se dea ele la barbati in cluburi, ar putea sa o faca intr-un mod penibil, doar ca asta nu se intampla fiindca ele nu au nevoie.
– Sa nu uitam ca si multe dintre aceste femei care umbla cu barbati mai in varsta o fac si pentru ca ala le duce in locuri unde ea vrea sa mearga pe banii lui, si ii cumpara cadouri scumpe, deci sunt materialiste. Tin minte inca din liceu ca cunoasteam multe fete care erau materialiste si stiau cum sa le spuna baietilor ce vor ei sa auda ca sa obtina ce vor de la ei. Poate ca in general adolescentii nu stiu multe dar cand e vorba de sex, sexualitate, acolo e un domeniu la care poate stiu mai multe dacat altii mai in varsta ca ei care au uitat unele lucruri fiindca nu se mai gandesc asa mult la asta din cauza ca le-or scazut nivelul hormonal. In general cred ca barbatii care sunt in relatie cu astfel de femei, ca sunt tineri sau batrani le iubesc pe ele mai mult decat ele pe ei. Pentru ca un om e compus din aspectul sau fizic si felul in care gandeste. Poate tipul asta de barbati pune mult mai mult accent pe partea fizica dar tot le pasa si de cum gandesc ele. Daca un bogat batran, sa il numim „Irinel” de dragul discutiei ii spune unei femei materialiste pe nume „Monica” ca toate muzica generatiei ei e o mizerie si ca muzica de pe vremea lui, aia a lui Elvis e muzica adevarata, ea o sa ii dea dreptate, o sa ii spuna ce vrea sa auda, daca nu face asta nu ii mai cumpara bijuterii, exista chiar si un risc insemnat de despartire daca deseori ea spune ca nu ii place deloc ceea ce ii place lui, daca are o parere proasta despre hobby-urile lui. In schimb, femeile materialiste judeca dupa cati bani are barbatul. Si banii nu e o componenta a ceea ce e un om, sigur putem spune ca a face bani e o abilitate dar nu e o parte din umanitatea ta. Umanitatea ta e aspectul fizic si mentalitatea pe care o ai.
– Is avantaje si dezavantaje la faptul ca Vama Veche s-o schimbat dar nu cred ca cei care sunt nostalgici dupa vremurile vechi se gandesc ca e ok sa violezi fete lesinate de betie. Ei se refera la alte chestii. Sa nu uitam ca violotarii sunt o categorie minoritara in randul barbatilor. Si acuma facand off-topic, nu stiu daca e obligatoriu misoginism daca un barbat agreseaza/hartuieste sexual o femeie(DA, stiu ca e o opinie controversata). Sunt sigur ca o parte importanta, poate chiar majoritara a barbatilor care fac astfel de lucruri sunt misogini dar actul in sine nu e neaparat misogin cu toate ca bineinteles sunt de acord ca e rau si trebuie condamnat penal. Uite, Bonea spunea ca o adormit beat pe plaja si se trezea cu banii furati… dar daca un barbat gay l-ar fii violat, insemna ca acel violator e misandrist? La fel si cu violenta domestica, credeti ca in cuplurile gay/lesbi nu exista violenta domestica? In primul rand in majoritatea cazurilor de violenta domestica, violenta e reciproca cum o descoperit Errin Pizzey in studiile ei facute in centrul Refuge pentru femei batute fondat de ea(si e cat se poate de logic ca de obicei bagaboanta cartierului se marita cu bagabontul cartierului, cine se aseamana se aduna)…doar ca barbatul are un avantaj biologic, de aceea si in aceste cazuri de violenta reciproca tot femeia iese mai sifonata. Dar sa zicem de un caz in care vine unu beat si isi bate nevasta fara motiv…sigur ca e posibil sa fie misogin dar ar putea fii un fel de psihopat sau poate amandoua, deseorii tipii astia inainte sa isi bata nevestele acasa ii bateau pe baietii de la birt…asta arata mai degraba profilul unui psihopat. Acum cativa ani am citit o stire in Statele Unite care zicea ca o femeie are mai mari sanse sa fie hartuita sexual intr-un club gay de catre o lesbiana decat intr-un club normal de un barbat. Deci daca intr-un club normal erau sanse de 10% sa o prinda un barbat de cur, intr-un club gay era de 15% sa o prinda o lesbiana de cur…inseamna ca lesbienele alea sunt misogine?
– Cand vorbim de trecut trebuie sa intelegem ca oamenii erau diferiti, erau poate mai insensibili dar si mai puternici mental. Crezi ca o femeie de acuma 15-20 de ani intra in depresie daca o prindea unu de cur ca in ziua de azi, in aceleasi procentaje si la aceeasi intensitate si nivel de anxietate? Sigur ca o deranja dar trecea mai usor peste fiindca era mai puternica psihic. O consecinta negativa a tehnologizarii e ca generatiile mai tinere au devenit mai timide, mai sensibile(a nu se intelege ca spun ca nu e normal ca femeile sa sufere emotional chiar si cu depresii in urma unei agresiuni DAR daca ai puterea mentala sa treci mai usor peste astfel de episoade, aia e o calitate si pentru femei si pentru barbati, asta neinsemnand ca spun ca agresorii nu trebuie pedepsiti sau condamnati). Cred ca daca cu o masina a timpului am aduce o femeie de 20 de ani din anii 90 in prezent ar avea sanse rezonabile sa bata un baiat de aceeasi varsta din 2024 =)))) …glumesc si nu prea.
– Compari versurile AC/DC cu versurile manelelor. Eu ca ascultator pasiv de manele fiindca am avut mai toti colegii de la scoala manelisti si mai toti vecinii manelisti nu mi se pare ca seamana. Aaa ca sunt subiecte despre care se discuta si in manele si in rock si hip hop, da ok. Dar in manele se vorbeste si de iubire asta inseamna ca Guta ii ca Michael Jackson sau Freddie Mercury? Eu zic ca versurile AC/DC sunt mai calitative. Dar nu doar versurile sunt motivul pentru care unora nu ne plac manelele. Mai este si ritmul acela oriental care pe unii ne zgarie la ureche(nici muzica indiana nu imi place deloc din aceasta cauza). De asemenea, manelistii par ca isi forteaza vocea mai mult decat poate ea duce. Adica tonalitatea pe care canta suna urat, pare deseori ca nu e pe melodie, ca nu e fluent dar cred ca asta e ideea/stilul, mai ales cand incearca sa atinga note inalte si iese o grohaitura:”Ooooooo viata meaaaaaaaa”… zici ca ii un strigat al unuia care cade de pe un bloc, mie imi suna ca niste unghii care zgarie o tabla…si la fel de urat suna si muzica sarbeasca gen Lepa Brena.
– De ce totul trebuie sa fie feminist/progresist? Ai spus-o chiar tu ca exista rock feminist dar problema e ca „în grupul de rockeri nu pare că s-a înfiltrat o pătură hipsterească”… adica ca NU LE PLACE rockul feminist dar tu crezi ca ar trebui sa le placa, sa fie cumva promovat sa le placa… si dupa aceea cand unii oameni spun ca nu le place ca feminismul/progresismul si se plang ca le este bagat pe gat, voi progresistii ii numiti ”reactionari”… si cand castiga Trump alegerile spuneti ca nu intelegeti de ce. Multi considera aiurea(sau cringe) chestiile astea cu aceasta „divesitate, echitate si incluziune” fortata si impinsa cand mai nimanui nu ii place. Cum era reclama aia de la Gilette in care se tinea predica moralista feminista despre „masculinitatea toxica” pe care nici un barbat nu vroia sa o auda mai ales intr-o reclama la aparate de ras si nu o facut pe nimeni sa fie mai empatic cu feminismul, ba din contra, o avut mai degraba efect opus. Sau cea de la Heineken cand femeile dupa o seara in oras cantau „I need a hero” si toti barbatii erau rupti de beti de nu se mai puteau tine pe picioare dar ELE erau perfect treze… cred ca o fost regizata de o „crazy cat lady” care nu are viata sociala si nu o fost niciodata intr-un club. La fel si cu filmele, mi s-ar parea aiurea ca urmatorul Batman sa fie negru, la fel cum ar fii aiurea ca noi filme cu Action Jackson sau Shaft sa fie cu albi sau poate chiar cu asiatici. Daca Jet Li ar fii urmatorul Shaft ma indoiesc ca negrii nu s-ar supara si nu ar comenta foarte negativ despre asta dar pe ei nu i-ar acuza progresistii de rasism din aceasta cauza
– Una peste alta nu cred ca sunt multi rockeri ca sa nu stie ce e feminismul, poate nu sunt de acord cu el, poate le plac cateva idei feministe dar nu toate dar stiu de miscarea feminista. Mai degraba cred ca exista multi manelisti care nu au auzit de acest termen cu toate ca exista manele feministe cum spui tu. Si inca ceva, cred ca favoritul gen muzical al tiganilor din mediul rural care isi vand fiicele minore sau le imping in casatorii fortate e manele si probabil tot ei detesta muzica rock(ca tu vorbesti doar de rockerii care urasc manele dar nu si de manelistii care urasc rockul)
Cand am citit „manele feministe” mi-a aparut in minte videoclipul unei melodii de-a lui salam in care cativa barbati cantau in jurul unei mese pe care dansa un copil de 10-11 ani.