Nu-mi e frică de Doamne-Doamne, ci de Femei-Femei

Funcționează publicitatea?

Era vreo 1927. Nici măcar acum 100 de ani. Practic, bunica ta se năștea, ori străbunicii tăi se puneau în pat și-și spuneau „cred că e timpul să facem al X-ulea copil din seria de 7-8-9. Situația materială ne permite și eu pot să-mi pun pe hold cariera de Head-of-Câmp. Ce spui? Vai, ce bine-ți stă cu bundița asta nouă! Ador cum îți scoate ochii în evidență.”

La doar vreo 10.000 de kilometri distanță de străbunii tăi, un băiat, Edward Bernays – proto-publicitar, era angajat de brandul Lucky Strike să gândească o metodă prin care să convingă femeile să fumeze. Să le convingă pe alea care nu fumau, nu mă refer neapărat la a le atrage pe alea care fumau American Carpați să schimbe pe Lucky Strike. 

În prima fază, Edward Bernays le-a „zis” femeilor că țigara face corpul frumos. De ce să bagi dulciuri când poți să bagi o țigară și să rămâi slabă și frumoasă. Așa că au crescut vânzările de Lucky Strike și toate fumătoarele erau bombă din punct de vedere fizic. S-au închis sălile de fitness că nu-și mai aveau rostul.

Dar a venit domnul Lucky Strike la Edward și-a zis „man, astea nu fumează pe stradă. Nu fumează în public. Palmează acasă… nu facem nimic așa, închid șandramaua și mă apuc de bubble-tea.”

Edward, n-am zis asta până acum, era nepotul lui Freud. Chiar ăla. 

Îl sună într-o zi. „Unchiule, ce mai faci?”. „Uite, mă durea o măsea și trăgeam niște cox”. „Frumos. Auzi, am ceva la muncă și am nevoie de niște ajutor”. „E cu mame?”. „Și cu mame…”. „Ascult.”

După ce s-au conversat Freud s-a plictisit și-a zis „mna, stai că-ți recomand un student pe care l-am avut. Te consulți cu el. Abraham Brill. Mișto băiat.”

Așa că Edward s-a conversat cu Abraham și după ce au făcut niște brainstorming împreună au concluzionat că dacă femeile ar fuma pe stradă ar părea un gest ultra-mega-feminist, o eliberare. Lasă că nu pot vota, că-s bătute, că nu pot să lucreze ce vor, când vor, dar dacă ar fuma pe stradă… văleu! Și așa au ajuns la sloganul că țigara pe stradă e „Torța Libertății”. 

Au făcut și o activare de brand (cum s-ar zice) și au organizat o paradă de fumătoare. 

Vă dați seama că a rupt. Așa eliberate erau femeile că una nu mai fuma în casă.

Bine, ce am spus eu mai sus e un caz școală. Dar de la Bernays până azi s-au întâmplat multe campanii care au remodelat obiceiuri sociale. S-au căutat mereu motive pentru care să bem suc de portocale dimineața (și să fie un must), să mâncăm cereale cu lapte, să bem lapte, să cumpărăm un anumit tip de mașină, să luăm o țoală șamd. 

Practic… publicitatea funcționează, nu?

Cu suma potrivită, și un Abraham Brill, aș putea convinge oamenii că cea mai bună hârtie igienică este șmirghelul. Tu, om deștept și rational, o să-mi spui „vorbești prostii, n-aș face niciodată asta!” Dar eu n-o să fac reclamele pentru tine. O să vorbesc cu mama ta (aia care rupe România TV și se informează pe www.știri-de-calitate.ro), o să-i spun că șmirghelul ăsta e făcut într-un sat de munte, tradițional, pe acorduri de Sofia Vicoveanca, că bunica ei se ștergea așa și că „specialiștii germani spun că e cea mai bună metodă pentru cei cu reumatism”. O să-i repet asta până o să creadă istoria rescrisă de mine. Ca să fiu 100% convingător îi dau și o tigaie de 0,10$ cadou la fiecare bax de role de șmirghel cumpărat. O s-o fac să-și facă și card de fidelitate.

Doare să te ștergi cu șmirghel? Nu doare. De fapt, se produce o netezire a centrilor stresatori de la nivelul cortexului neuro-anal și prin metoda asta ne apropiem mai bine de simplitatea vieții din vremurile când lumea era mai pașnică, bună și credincioasă. Cum poate mânca rahat un publicitar nu pot șterge 100 de role de hârtie (vezi toate reclamele TV care vă conving bătrânii să bage suplimente alimentare).

Acum, că am înțeles cât de eficientă e publicitatea, să mergem la subiectul principal.

Zilele trecute am scris în Revista Golan un articol despre o lume imaginară în care femeile își dau seama că n-au de ce să se epileze. Așa mi-am imaginat eu după ce am prizat niște Saramago. 

A fost interesant apoi să citesc ce comentarii au avut oamenii (femei și bărbați în egală măsură) despre conceptul de femeie cu păr. 

Dar înainte, un scurt moment Dan Alexe:

Ce înseamnă „igienă”?

Din greacă υγιεινή [τέχνη]igienă înseamnă, pe foarte scurt, să ai grijă de tine ca să nu te îmbolnăvești. E igienic să te speli. E igienic să ai păr (oriunde) dacă e spălat. Nu e igienic să ai părul murdar (indiferent unde s-ar afla el). 

E igienic să ai păr pe picioare (indiferent de sex)? Da, dacă e curat. E igienic să ai păr pe mână (indiferent de sex)? Da, dacă e curat. E igienic să ai păr la subraț, ori zone copulatoare (indiferent de sex)? Da, dacă e curat.  

E oricum inapt să presupui că părul (oriunde s-ar afla el) este un pretext de igienă/anti-igienă. Părul, așa, de capul lui. Ca aspect natural al corpului uman, părul doar este. Doar este. Igiena/anti-igiena acestuia vine din modalitatea de întreținere. Poți să ai părul lung până la glezne și să fie extraordinar de curat. Poți să ai părul tuns periuță și să fie murdar. Poți să n-ai păr și să miroși a nespălat.

E la fel ca la unghii. Dacă ai unghii lungi poate însemna că ești jegos. Dar dacă ai unghii lungi, date cu maglavais, tăiate frumos și ești femeie… se numește manichiură. 

Hai s-o spun altfel.

Oricum, cele mai aprinse discuții au fost în raport cu părul de la subraț. Ăla e neigienic. Dar (curios?), ca-n „Ferma animalelor” lui Orwell, e neigienic pentru toată lumea, dar mai neigienic pentru femei. Ca bărbat, e ok niște păr la subraț, e social acceptat. Dar ca femeie… Teoria asta se poate verifica cu succes în orice relație. Dacă bărbatul nu-și epilează subsuorii (dar se spală regulat) o să fie ok. „E bărbat”. Dacă femeie nu-și epilează subsuorii (dar se spală regulat) e o maimuță păroasă, scârboasă. 

Eu cred… e posibil să sune nebunesc… dar eu cred… că e nițel double standard femei-bărbați când vine vorba de păr. Nu credeți? 

Și nu e doar double standard.

Un băiat deștept din filozofie a zis cândva că n-o să fie niciodată bine pe planetă dacă nu avem definiții comune pentru X și Y. Că dacă nu înțelegem cuvintele la fel n-o să ne halim niciodată ca-n Grădina Raiului. Foarte mulți oameni nu știu ce înseamnă unele cuvinte. Precum „igienă”. Și când tu nu știi ce înseamnă „igienă” știu brandurile care-ți spun că „igienă” e să-ți bărbierești cracii, subsuorii, sprâncenele. Și-ți spun atât de des că igienic e să arăți ca o bilă de biliard că ajungi să crezi (repetiția e mama supunerii). 

Ce am mai văzut la comentarii? Comparații de tipul „hai să ne lăsăm toți părul mare!”, zicea un bărbat. Wow, au sunat Securiștii care te dădeau în gât că ai plete capitaliste. Își vor colegii înapoi.

Altceva? Sila față de mirosul de transpirație. Nu facem antropologia mirosurilor aici (că nu-i timp și cine stă să citească cărți despre asta?), dar să știți (șocant) că sila este/ poate să fie și indusă social. Ca atunci când „vă put” romii/africanii/indienii. Că simțiți voi un anumit miros și vă provoacă „vomiță”. Ori când vă pute un anumit condiment, absent în profunzime din cultura voastră. Și d-aia nu-l mâncați. Că miroase altfel și altfel înseamnă automat greșit/nociv. Nu e absurdă această perspectivă. E posibil ca frica de străin să stea la baza speciei noastre (străbunii noștri s-au ferit de diferit mergând pe ceea ce știau că e bun. De ce să riști?). 

Doar că azi nu-i moarte de om dacă încerci coriandru, ciorbă de burtă sau păr pe mâini (ca femeie). 

Fie, sunt și cazuri medicale când X ingredient îți poate provoca o stare fizică de rău (că ești alergic/intolerant la X exotism de care corpul tău nu s-a mai lovit – de unde și teoria că am supraviețuit ca specie evitând necunoscutul), dar în rest trăim la câteva ore de zbor în șezut de cea mai străină experiență culinară și socială. Dacă n-ai parafă medicală că ești alergic la străin înseamnă că doar mintea te oprește să încerci. 

Am făcut paranteza asta ca să ne gândim dacă nu cumva (oare?!) mirosul de transpirație, usturoi, ceapă șamd sunt constructe. Nu știu cazuri de oameni îmbolnăviți de… pentru că au stat lângă cineva care a mâncat usturoi, ceapă, ori miroase a transpirație după o zi de muncă. Asta ca s-o rezolvăm și p-asta cu sila de mers cu autobuzul (că put oamenii muncii a transpirație). Cred că trebuie rebranding pentru transpirație (să-l reînvie cineva pe Bernays): „nu-i miros de transpirație, e seva unei vieți pline de împliniri și realizări”. Nu mă faceți că acum vă dau și un voucher de 20 lei la campania asta. 

De asemenea, o să remarcați, mergând pe firul istoriei, că „pute” ce e specific țăranilor (ori clasei sărace). Dacă miroși a câmp și ești sărac… puți. Dacă miroși a câmp pentru că te-ai spălat cu gel de duș cu parfum de câmp… miroși frumos.

Și?”

Și nimic. 

Publicitatea funcționează. 

Niște oameni deștepți au convins foarte mulți oameni (mai ales femei) că ești o cocină umană dacă ai păr. Nici măcar nu trebuie să-l ai nespălat ca să te considere alții o jegoasă. Pur și simplu trebuie să ai păr. Pe mâini, picioare, la subraț. Nu-mi pasă că părul ăla poate să miroasă a gladioale. Ai? Ești o vacă păroasă. 

E „neigienic”. Plecând de la proprietatea termenului, neigienic e să stai în poluare, să te muți în complex imobiliar lângă Glina, să n-ai parc lângă casă, să nu faci sport, să bei cico cu zahăr, să mănânci mult… asta e neigienic. 

Dar stai liniștită, avem noi n-jpe produse care să te scape de problemă.

A, ai o problemă medicală?” Nasol. Avem și alte produse, dar și niște anxietate ca să-ți facem viața un calvar. Și ne-am aliat și cu ceilalți care te vor judeca, să nu uiți niciodată că ești un gunoi uman.

Doamnelor, eu vă vreau binele, dar și voi trebuie să vă vreți pe voi. 

Nici n-are a face cu feminismul. E pur și simplu despre libertatea de a face ceva ce-ți place pentru sufletul tău, nu că provoci/îți provoci silă. Și oricum sunt femeile stresate cu multe, să le mai ținem și pe jar că le ies două fire din cot… 

Iar dacă „bărbații pot pentru că-s bărbați” înseamnă că am avut dreptate mai sus. Iar eu părul de pe picioare nu-l epilez. Doare. 

6 răspunsuri

  1. Man, nu stiu. Am incercat acum. Am cautat pe reddit si se pare ca este o comunitate de femei care practica erotismul si au par la armpit. Si am incercat si pur si simplu erectia s-a lasat asteptata. Pe langa asta am chipul incarcat de scarba. Scarba simt sa fiu sincer. Sunt fanul cel mai mare al lui Emily Ratajkowski. Dar am cautat din nou poza in care era hairy la armpit. Si e groaznica. De ce nu a ramas asa Emily daca e atat de normal? De ce s-a intors la bald armpit? Pentru ca arata fucking oribil. Si se simte fucking oribil. Si se duce senzualitatea si sexualitatea cand esti cu blana atarnata de armpit.

    1. Uite Radu, aste e problema noastra ca mergem si alegem dupa ochi si nu dupa nas. E total gresit. Asta e, been there done that. Ochiul si frumuseatea te baga intr-o relatia falsa si total nepotrivita. Sa presupunem ca pierdem avantajul technologic si femeile nu mai au cum sa se epileze. Ce faci? Anyways, it is all mental. Stiu oameni care nu au gustat niciodata ciorba de burta. Ca arata cum arata. Close your fucking eyes and eat it. Mkay? Si sa intelegi ca modelul curent de frumusete nu e ceva veche. Are cateva decenii. Nici cat bunicu… arata ceva oribil ca asta ti sa spus. Atata ori ca crezi deja ca este oribil. Your eyes can be easily tricked.

      1. Presupun ca nu doar ca n-ai o problema cu a simti parul acela pe limba, dar iti si face placere si te excita, nu?
        Facem cum spui, inchizi ochii, mergi pe atingere, sarut, lins, si…surpriza…par intre dinti.

        Vezi ca si unii dintre gladioatorii romani se epilau. Este un obicei stravechi, am putea spune. Mereu a existat o tehnica/tehnologie pt asta.

        Eu nu cunosc o femeie careia sa-i placa sa fie paroasa, ba dimpotriva. Cum doamnele au gusturi (sa fie barbatul inalt, slab, gras, cu barba, fara barba), asa poate avea oricine.

  2. Eu mă întreb, dacă părul ăla de sun braț crește mai stufos ca în alte părți, nu o fi având el un motiv?

  3. Mișto articol!
    Asta cu mirosul de transpirație e cool, pentru că înseamnă că ai muncit au încercat-o cei de la Hornbach. Bună campanie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.