Dinți în gură și alte reușite-n viață

Am realizat multe anul ăsta (nu, nu e un text în care enumăr ce a fost bine/rău în 2020. Lăsăm asta pentru final de decembrie). Anul ăsta, în ciuda pandemiei, am avut ceva reușite. Dar e una de care n-am vorbit deloc. Și e sigur în top.

Anul ăsta am investit serios în igiena dentară, stomatolog ș.a.m.d..

Nu, nu e un articol publicitar, n-o să vă zic la ce cabinet am adormit pe scaun de mai multe ori, n-o să arunc nume de brand-uri de periuțe de dinți, pastă de dinți, duș bucal, ață dentară. Din copilărie am învățat (prin metoda dură) cât de importantă e igiena dentară. Până pe la 10-11 aveam zâmbetul distrus de dulciuri. Cu investiții și răbdare s-a ajuns la ce e azi. Și de aici se întreține.

N-o să vă spun cât de important e pentru tot corpul să n-ai gura praștie. Sunteți la un Google distanță de orice informație de bun simț despre legătura dintre igiena dentară și sănătatea întregului corp.

Dar altceva voiam să vă spun.

Mă enervează într-un mod cu totul specific oamenii care investesc în alte lucruri înainte să se preocupe de sănătate (și implicit dinți). Mă lasă rece oamenii care coboară din mașini scumpe și au dantura praf. Dacă ai avut mii de euro să-ți cumperi cazan, dar nu te-ai gândit să-ți faci câteva carii… ești tobă de eșapament. Și-ți miroase gura ca una.

Și m-am tot gândit: „bă, ce e în capul oamenilor care pun (inserează obiect de consum momentan) înaintea danturii?”. La ce gândesc?

Cum e posibil să dai sute de euro pe ceasuri deștepte, telefoane deștepte, plasme deștepte și tu să ai Nagorno Karabakh în gură?

Cum te suporți să faci selfie-uri ultra-calitative cu gura închisă?

Cum de accepți să-ți muți fizicul prin locuri exotice și să basculezi mâncare, mestecând de ani de zile pe dreapta/stânga, că „doare”? Cum?

Nu se înțelege ce spun? Hai s-o zic altfel.

Să n-ai dinți în gură, dar să-ți oferi alte forme de lux e precum:

  • Să-ți pută mâna a bară de autobuz, dar să porți încălțăminte de mii de euro perechea;
  • Să lucrezi 9-∞ pentru yacht-ul altura și geanta ta de firmă;
  • Să-ți cumperi mașină de sute de mii de euro și s-o conduci tu că ești prea sărac să-ți angajezi șofer, metodă firească prin care se consumă o limuzină. D-aia s-a chinuit producătorul să-ți facă lux pe bancheta din spate, ca să stai tu la covrig?;

Exemplele pot continua.

Cred că există două explicații:

  1. Hedonism compensatoriu

Hedonismul compensatoriu e modul prin care oamenii se recompensează pentru una-alta. La episodul de speaker demotivațional în care vorbesc despre amărâții cu telefoane scumpe mi s-a răspuns de multe ori cu „și ce să fac? Să nu-mi ofer nici măcar o bucurie?”. Fie, bucurie. Dar altă nevoie n-ai?

În această categorie intră toți nesatisfăcuții vieții care-și cumpără bucuria (eventual în rate). Munți de „bucurie”.

2. Satisfacția vizibilă

Revenind la problema danturii, ea nu e vizibilă. Să investești în sănătate e prea puțin pentru un ego ce trăiește din validare socială.

Sănătatea înseamnă o investiție pe termen lung. Dacă ne-ar preocupa „termenul lung” am înțelege daunele unor vicii. Și apoi, dacă-ți faci o carie… cine o vede? La cine să te lauzi că ești bine-n gură? Cine te poate complimenta vreodată spunând „ce plombe Instagramabile ai”? Și dacă nimeni nu-ți poate lăuda existența înseamnă că nu merită.

Ca să nu mai spun că de un bun te bucuri constant. Gadgetul din dotare îți reamintește constant că ești minunat. Dinții din gură sunt un dat. Știi de ei doar când dor. Și dor doar din ghinion, nu?

Cred că unii se raportează la politică fix cum se îngrijesc de dinți. D-aia mă gândesc cu groază la alegeri.

Altfel spus: pentru numele lui Big Bang, mergeți să vă faceți dinții că e penibil. E posibil să fiți penibili și după, dar măcar o să zâmbiți frumos și n-o să vă pută mimetismul de valoare.

P.S. – pentru cine e curios să afle la ce stomatolog merg puteți da click aici. Din partea mea puteți să mergeți la cine vreți, doar s-o faceți.

One Response

  1. În primul rând :”Like”, că așa trebe/se cere 😀…
    Apoi, n-ai nici o șansă să obții „validarea socială” când tu ai în gură ùn șantier în devenire … fără autorizație de începere a lucrărilor și fără diriginte de șantier etc. …
    …că, de socializat în mediul real/fizic , zâmbind și râzând cu gura închisă … n-ai nici o șansă !!!!
    …….
    ..vorbesc din experiența personală: de la 49 de ani … sunt „dotat” cu proteze sus/jos …. cauze, cele știute: igienă dentară deficitară, alimente acide, țigări și cafele cât cuprinde etc.etc.
    Așa că, vorba ta George, chiar trebuie luate în f. serios lucrurile astea și .. din timp !!!! .. cât se mai poate face ceva …. că altfel, dincolo de stigma socială, te trezești că vorbești cu sâsâituri și mănânci numai mâncare paserată ca pt. bebe …!! 😶🤣🤣
    O ssseară faină !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Texte pe mail: