Pe scurt. Sau nu.
1. S-a mărit alocația școlară
Îți mai aduci aminte ce făceai în timpul școlii cu alocația? Acum 10-15 ani? Îți cumpărai teniși chinezești de fotbal (d-ăia roșii cu crampoane de plastic), mergeai la fast-food să te răsfeți, ori strângeai mai multe luni și-ți cumpărai ceva mai mișto. Un joc Terminator pe televizor, blugi sau trening. Cam asta se putea cu aproximativ 20 de lei pe lună. Asta dacă n-aveai părinți alcoolici, 7-8 frați, nu trăiai în condiții mizere și te simțeai făcut la beție pentru alocație.
Deja în liceu, când am devenit titular pe încasarea alocației, mă simțeam mai responsabil. Așa că-i spărgeam prin Centrul Vechi când zona aia era doar nămol, Fire și terasa Argentin. Acum alocația este 84 de lei (!!!). Așa s-a votat ieri. Nu știu dacă-i o măsură populistă. Personal așa-mi pare. E ciudat că brusc ne permitem dublarea unei categorii, dar nu și a celorlalte. Ori s-a scobit pe undeva după banii ăștia, ori în 2-3 ani o să ne dăm palme că le-am oferit elevilor bani să meargă săptămânal la Starbucks.
Pentru cei care fac plozi pentru alocație e cu adevărat important. Mai mulți bani de spart pe vicii. Acum, în loc să facă 10 copii, pot face 5 la preț de 10. Nu? Că vorba aia, f*ți nu f*ți, ciroză tot faci. Și dacă ai mai mulți în bătătură înseamnă că te poți respecta și-n loc de spirt prin pâine îți permiți un parfum prin pâine.
Rămân la părerea că-n familiile bogate alocația trebuie micșorată, iar în cele sărace unde părinții-s problematici (se poate monitoriza asta, a.k.a. produci locuri de muncă) se pot da produse în detrimentul banilor. Să-i văd eu cum beau creioane și penare.
2. Cadillacu` lu` Justinian
PreaFostFericitul Justinian (a domnit la BOR între 1948 și 1977) avea Cadillac pe vremea lui Ceaușescu. El și-ncă doi. Deci să nu-l mai puliți pe CEO Daniel că e reprezentant Mercedes în România că treaba asta cu luxul pe patru roți este ereditară-n preoțime. Mai interesant este faptul că acum învățăm despre cum în comunism preoții erau hăituiți de comuniști. Cum te rugai cu frică la lumina lumânării de teamă să nu afle sistemul că tu mai crezi în cineva. Eu am altă teorie:
Cred că Ceaușescu și ai lui din PCR și-au dat seama că masele-s ușor de condus și pe latură religioasă. Ideologic nu se pupa, dar ce mai contează. Așa că unii preoți au putut să-și facă liniștiți treaba, ba să și meargă-n Cadillac, atâta timp cât dădeau cu subsemnatul. Da, noi auzim azi doar de Arsenie Boca și alți care au suferit prin pușcării, dar sunt foooooarte mari șanse ca responsabili pentru dramele unor fețe bisericești să fie chiar colegi de breaslă. Nu că-i logic? Altfel cum patriarhul beneficia de atâta lux? Cum de exista el și funcția lui din moment ce erau „interziși”? Da, s-au demolat biserici pentru că era visul lui Ceaușescu să facă locuințe peste tot (nemernicul!), dar cu toate astea preoțimea n-a trecut printr-un pogrom.
3. Să tragi apa-n Muzeul de Artă din Galați
Nu știu câți prieteni am din Galați, și mai ales câți iubitori de artă, dar să n-aveți voi atâta mândrie încât să fiți de acord cu mutarea Muzeului de Artă la parterul unui bloc… tristuț spre depri. Fostul sediu e acum al BOR-ului (cum naiba ajung tot la ei?) și arta a fost mutată-ntr-un bloc.
Mai frumos e că dacă te plimbi printre lucrări riști să auzi cum vecinii de deasupra trag apa la toaletă, se ceartă pe-ntreținere, ori fac sex. Că unii fac sex și ziua când e rost de vizită la muzeu.
Nu întinde nimeni un colac de salvare muzeului? De salvare, nu de WC.
4. Musette. Sau „La Rășini în Mall”
Pentru cine nu știe, Musette este o marcă de lux din România. Încălțăminte, genți, mănuși, acareturi. Scumpe. Bă, scumpe rău! Ai spune „nejustificat de scumpe”, dar ce să-i faci. E lux. Just, am auzit că fac o încălțăminte cu un calapod atât de bun că te lingi pe degete. De la picioare.
Personal consider că-n mall-uri peste 90% din firme sunt groaznice, hainele fiind ori foarte proaste, ori foarte scumpe. Recunosc, îmi place la LC Waikiki. Sunt mai decenți la prețuri și hainele-s… haine. Mna.
Revenind la „Bășina Porcului”, sau Musette, iarna trecută m-am prezentat la ușa lor pentru a achiziționa una bucată pereche de mănuși de piele. Cado. Dă firmă. Că-i place ei. Asta e, mă-nțelegi, mno? Am plătit, am ieșit, am predat cadou. Trei zile mai târziu mănușile arătau groaznic. N-am o poză cu ele ca să vedeți, dar groaznic. Cum să vă explic? Pfff… hai să spun doar că boschetarii au mâini mai frumoase decât arăta „pielea” de pe mănușile alea. După trei zile. Trei zile în care utilizatoarea n-a tras prenadez, n-a jucat fotbal cu ele și n-a spart lemne cu barosul.
Când s-a prezentat cu ele la magazin să ceară explicații nu s-a rezolvat nimic. Că câr, că mâr, că-i presiunea atmosferică de vină, criza din Ucraina, scade rubla, etc.
Acestea fiind zise, dacă-ți cumperi mănuși de la Musette o cam iei în mână.
