Cât ești dispus să pierzi pentru o glumă slabă?

Am spus „glumă slabă”, nu „proastă”, pentru că alea slabe sunt mai rele ca alea proaste. O glumă proastă te poate distra tocmai pentru că e ridicolă, absurdă, nepotrivită (și pe unii pentru că e rău intenționată). O glumă slabă stârnește cel mult un sentiment de milă.

Mi-am instalat iar Tik-Tok pe telefon. Pentru muncă.

Rămân la fix aceeași părere: Tik-Tok-ul este până la această oră cea mai aiurea și aiuritoare aplicație, depășind cu mult capacitatea de nimic și irelevanță de pe celelalte platforme. Nici nu aduc în discuție colectarea de date. Am stabilit deja că pentru cei mai mulți asta nu e o problemă, orwellian însemnând pentru ei să li se îngrădească „dreptul” la ceva nociv, nicidecum să fie manipulați prin datele colectate. Asta e, evoluăm diferit.

Tik-Tok-ul mi se pare, așa cum am spus și cu alte ocazii, moartea creativității și templul care încununează ieftinul. Chinezărism, mă-nțelegi? Pe Facebook trebuie să ai minime cunoștințe de scris, să atragi atenția cu vorbe. Pe Twitter trebuie să reușești performanța asta cu un text mare cât un SMS. Instagram te poate urca pe culmi dacă ai un oarecare har fotografic. N-am mai menționat nimic de hipersexualizare sau „provocările” scabroase și ridicole. Alea sunt de succes și la radio, n-ai nevoie de social-media.

Dar pe Tik-Tok totul este o imitație.

Iar o să-mi urle minoritarii care urmăresc o mână de lucruri deștepte de pe Tik-Tok să-mi spună că trebuie să-ți triezi conținutul. Dar tocmai aici e problema. Că trebuie să-l triezi. Și pe Tik-Tok, fiind la început și în volum uriaș, cantitatea de informație care trebuie ignorată (și triată) este înfiorătoare. Am muncit ani de zile să am un Facebook decent încât munca de a selecționa Tik-Tok-ul mi se pare o pierdere de timp, energie și prețul plătit pentru conținutul de calitate este prea mare. Chiar așa geniale sunt Tik-Tok-urile? Mă văduvesc oare de un umor și conținut care mă va aliena de restul planetei?

Baza Tik-Tok-ului este despre imitat. Și despre mici retușuri la un schelet deja dat. Creativitatea celor puțini este copleșită de un tsunami de nimic, buze care se mișcă într-un sincron mai mult sau mai puțin reușit, fese lipite de camera telefonului, dansuri anemice și bancuri vechi interpretate stângaci. Dacă ești din generația (mentală) a Tik-Tok-ului ai impresia că pe aplicația aia s-a spart conducta cu umor și creativitate, dar trăiești iluzia glorificării noului/contemporanului. Prin 2005 o puștoaică din gașcă făcea „tik-tok”-uri șmechere cu un Sony Vegas piratat și o cameră proastă, clipuri pe care ni le arăta când ne adunam mai mulți într-o sufragerie. Spre nefericirea ei validarea venea doar de la apropiați.

Dar fie, eu „boomer”.

Ce voiam să spun e că o tânără voluntară a fost concediată de la ISU după ce a făcut o „parodie” pe Tik-Tok în uniforma instituției, ridiculizând serviciul 112.

Glumița postată de ea pe Tik-Tok e slabă, nu neapărat proastă. E pur și simplu un act „actoricesc” de speța celor care cresc crezând că actoria e mimarea vocilor altora (sunt curios cum va arăta înscrierea la UNATC peste ani când vor vrea să ajungă vedete de cinema cei care sunt vedete de lip-sync).

Sunt două aspecte triste în toată știrea cu tânăra de la ISU:

1. Gluma pentru care și-a riscut munca e slabă. Ca multe altele de pe Tik-Tok. E trist să-ți pierzi locul pentru o glumă, dar e penibil să fie și una slabă. Cine râde la chestia de mai sus?;
2. Faptul că ea nu a conștientizat conflictul dintre ce postează și uniforma pe care o poartă ne demonstrează că trăim o perioadă a schismei totale de sine. Omul, pus în fața ecranului și a succesului, nu-și mai dă seama ce poartă, cum se poartă, lângă cine se poartă. Prea mulți sunt înghițiți de vertijul succesului cuantificat în like-uri/inimioare încât uită cine sunt cu adevărat și ce reprezintă. Fenomenul e interesant și merită urmărit cu atenție pentru că onlineul scoate la lumină multe figuri care inspiră respect și seriozitate, dar pe sticlă devin penibile de dragul penibilului. De când cu Tik-Tok am văzut multe care mi-au demonstrat că vârsta din buletin e doar un construct social. Buletinul e doar un construct social. Pur și simplu prea mulți încă au vârsta mentală a unui copil de 5 ani, într-un corp cu rate, cofeină și tutun.

 Îmi pare rău pentru cei care Tik-Tok și sper să fie doar o fază adolescentină care să le treacă până ajung la 45-50 de ani și-și dau seama că se pot juca mai frumos, deștept și creativ.