Așa cum anticipam, textul despre IQOS și promoterii acestui nou mod revoluționar de a dezvolta o problemă de plămâni a făcut ceva valuri. Bine, „valuri” e mult spus. Câteva ochiuri într-un ocean, pentru că până acum nu am primit nici măcar un „Bonea, mănânci rahat!” de la oamenii nominalizați în articol, acele capete de afiș despre care vorbeam în textul inițial.
Dar am primit o replică de la un prieten, Octavian Palade, care se face că-i și influencer IQOS. Extremele se atrag.
Octavian mi-a răspuns detaliat pe Facebook la articol și am promis că la întrebările și punctele lui de vedere am să revin tot pe blog pentru a nu se pierde acest interesant schimb de replici în analele comentariilor de pe Facebook.
- Octavian, faptul că IQOS vă cere vouă, promoterilor, să puneți un „prețios” # nu înseamnă nimic. Da, sunt acoperiți. Sunt legali, cu toate că eu n-am pus niciodată la îndoială faptul că ar vinde cancer pe sub mână, că-l dau în Piața Obor fără chitanță. Eu am spus doar că l-au coafat/zugrăvit. Evident că nu vor comunica faptul că-s produse sănătoase, nu-s nebuni, nu riscă eventuale procese. Cel mai probabil cât de curând se va demonstra că-i tot cancer. Și că voi, promoterii, sunteți varianta modernă a cowboy-ului de la Marlboro;
- Faptul că IQOS-ul e greu de cumpărat de către un copil nu-l face de nedorit (cu toate că unii pe Facebook au spus că au văzut și minori cu IQOS-ul în mufă, dar să nu ne legăm de exemple… minore). Și aici e problema pe care voiam eu s-o ridic. Și o să mă consider jignit dacă tu încerci să mă convingi că „#AdultsOnly” pe care vă obligă sponsorul să-l puneți o să-i facă pe fanii minori să nu-și dorească IQOS.
Te invit să-ți imaginezi următorul scenariu:
Ești fan Delia. Ai 12 ani (Delia are o plajă uriașă de fani, mulți minori, mulți fără buletin). Îți vezi idolul pe Instagram fumând trendy/cool dintr-un IQOS. Apoi vezi postarea cu #AdultsOnly. Te imaginezi spunând „aaaa, e doar pentru adulți? Vai, ce bine că a pus Delia #-ul ăla, altfel făceam o boacănă!”?
Da, o să-mi spui că e responsabilitatea părinților. Și o să-ți dau dreptate. Dar e și responsabilitatea idolilor, mai ales ăia care se plâng de țărișoara lor (ăia care o fac, n-am zis că-i Delia printre ei. E posibil ca pe artistă s-o doară-n acadea de minorii care o sorb din priviri).
- Iar mă simt puțin jignit în inteligență. Dacă tu-ți promovezi IQOS-ul în botul unui influențator care are o bază uriașă de fani minori (vezi printre vlogări și cântăreți) înseamnă că știi pe cine vrei să atragi. Hai să n-o ardem așa că știu și eu cum se aleg unii influențatori pentru campanii. De ce nu l-au ales pe Pleșu ca să-i atragă pe intelectualii și pasionații de lectură care fumează? Să le spună Pleșu că „Platon n-a fost niciodată mai lecturabil” (nu știu dacă Pleșu fumează).
Nu fac asta pentru că publicul matur e reticent la schimbări (mi-am răspuns singur, știu) și produsul dorește să crească o viitoare generație de canceroși, nu s-o updateze p-asta veche.
Deci, Instagram-ul, platformă pentru tineri, e plin de reclame la IQOS. Fie, să spunem că s-a făcut o eroare în online. Dar ce te faci cu promovarea tradițională? Panotaj și reclame printate. Că pe alea le văd și minorii. Și nu-s niște dobitoci, înțeleg asocierea dintre IQOS și „cool”, adică mesajul care se vrea transmis.
Apoi ce-mi spui tu despre cât de greu se fumează IQOS-ul… De parcă de heroină nu-i greu să te apuci și d-aia nu există heroinomani.
Dacă-i atât de greu să fumezi IQOS o să facă Universitatea „Spiru Haret” o secție specială pentru fumat IQOS, cu examen pe internet, de la distanță.
- Aia cu homosexualii mi-a plăcut. Finuț și adevărat. Dar să revenim la mine și publicitate. Da, mai sunt oameni care mă pot considera ipocrit că-s publicitar și critic unele reclame (oricum, ce faci tu acum se numește „red herring” și în loc să vorbim despre influența vedetelor asupra copiilor am ajuns să vorbim despre cum e Bonea ipocrit).
Să știi că-s destul de grijuliu cu oamenii pentru care lucrez și mi-a pus providența mâna-n cap să am și un angajator care să înțeleagă asta. N-am ascuns niciodată faptul că nu mi-aș arde neuronii pentru alde Mc, KFC sau Volkswagen. Da, mai sunt și multe altele, dar eu momentan nu mă simt pătat pentru ceea ce fac. Pun capul destul de liniștit pe pernă.
Aici e problema că, de fapt, nu se știe pe ce conturi lucrez eu. Poate că mă țin în agenție să fac campanii pentru plafare și piețe agroalimentare. Mai știi? N-ai de unde să știi. Așa cum am învățat de la Alex Doppelganger, ce faci tu se numește eroare de logică. E ca și cum ai considera că dacă-s politician sunt neapărat corupt. Există și publicitari etici.
Și mai e un aspect. Chiar dacă aș lucra pe mizerii e important să nu le promovez printre urmăritorii mei. Că despre asta e vorba. Dacă eu acasă mai pufăi o țigară din când în când nu trebuie să fie element de bravură pe social-media.
- Octaviane, aici mă faci să râd. Știi cât de greu se face o campanie pro-bono? Cât de greu se găsesc sponsori? Și d-ăia ok, care să aibă și ceva buget, că altfel ajungi la antiteze ridicole precum maratoane sponsorizate de Volkswagen. Eu nu mi-am propus să salvez lumea. Dacă asta s-a înțeles înseamnă că am greșit eu undeva. Eu doar vreau să ridic niște probleme. Oamenii le văd, se gândesc, acționează în consecință. Cine să schimbe lumea?
Și-mi zici să promovez comedianți? Păi ocazional mai pun pe blog/Facebook glumele altora, dar ce altceva să fac? Cred că mă supraapreciezi. Nu-s eu atât de cunoscut încât să ridic comedianți. Hai s-o zic altfel: dacă tu anunți că vii la un show de stand up ținut de mine o să aduni mai mulți oameni decât o fac eu. Înțelegi?
- Nu mă supăr. Dar nu cred că-s „hater”. Mă confunzi cu alții. Eu n-am spus „cine fumează IQOS e de rahat”. Ci am ridicat spre discuție problemele vis-a-vis de promovarea și utilizarea unor astfel de produse. Asta nu mă face hater. Folosind logica asta am spune că oricine ridică o problemă de siguranță publică e hater.
Aaaa, să nu uit. A spus și Octavian (și mai sunt și alții) că „publicitatea nu trebuie să țină loc de educație”. Aici sunt total în dezacord. Înțeleg rostul domeniul (să se vândă chestii), dar uneori pentru a vinde ceva trebuie să educi oamenii (cum și tu ai spus că și fumatul de IQOS ține de un training).
Și mai e un aspect.
Oricât de mult îmi place domeniul (și-ți garantez că-mi place, altfel nu rezistam de atâția ani), nu pot face notă discordantă cu natura mea. Și nu-i înțeleg pe oamenii care tratează publicitatea ca pe ceva exterior lor. Psiholog e o explicație, dar nu-s eu în măsură s-o zic. E ca și cum aș vinde arme, dar aș milita pentru pace.
Da, se poate publicitate morală. Zic „se poate”, nu „se și face”.
Mi-a plăcut dezbaterea asta, aștept și alte păreri. Poate cândva o să facem asta și live într-un debate public.
