Eu n-am spus să dăm cu pietre și cocktail-uri molotov la proteste, să intrăm în Guvern și să-i tragem în țeapă cum orgasmic visează fanii lui Vlad Țepeș.
N-am propus greve ale foamei, autoincendieri, ori să ne legăm cu lanțurile de gardurile Guvernului.
Și nici n-am spus să plecăm acasă și să-i lăsăm să-și vadă de mizerii.
Protestele au fost pașnice. Steagurile făcute din luminițe au fost spectaculoase și să nu ne mire dacă-n următoarea campanie electorală PSD va spune că a adunat mii de români pentru realizarea unui drapel demn de Cartea Recordurilor.
Festivalul de Satiră și Umor #Rezist și-a trăit perioada de glorie în zilele când sute de mii de români se afișau la Piața Victoriei cu marionete și pancarte amuzante. Bravo!
Între timp PSD-ul își continuă tirada. Curios, mă așteptam ca umorul românesc să le bage frica-n oase… (recitește fraza asta într-o notă ironică)
Madam Olguța promite salarii de CEO la corporație bugetarilor.
Se vor bate românii cu pistoale și blesteme pe locurile de la stat. O să fie o rușine să mai lucrezi la privat, mai ales cu un salariu penibil de 4.000 de lei.
Toate promisiunile astea vin pe un val de disperare. S-au răsculat „tinerii frumoși” și PSD-ul vrea să-și asigure un electorat stabil pentru următoarea perioadă. Asta dacă tinerii nu adorm la loc în preajma alegerilor, ori are Beyonce vreun concert bombă în România și se golesc secțiile de votare pe ritmul „All the single ladies”.
Dragnea și Tăriceanu sunt disperați să scape de pușcărie și vor face tot ce pot, oricât de mult îi costă, să bubuie legea grațierii. Altfel se vor scufunda cu epava asta de țară. Bine, există întotdeauna posibilitatea de a avea un loc rezervat lângă Sebastian Ghiță, undeva sub un soare tropical, cu niște cocktail-uri în nuci de cocos alături.
Dar la cât de orgolioși îi vedem pe cei doi lideri naționali nu se vor retrage ei așa ușor, fără să rămână în istorie.
Între timp la proteste mai participă o mână de oameni. E și normal. Protestele pașnice au tendința să se fâsâie. E și-o treabă psihologică la mijloc. S-a scris mult despre cum PSD-ul va câștiga lupta cu protestatarii prin non-combat. Și când presa internațională preia cu titlu de glorie cauza ta ajungi să te mai relaxezi și să crezi că lupta ta e dusă și de alții.
Recent s-a făcut chemarea pe Facebook pentru un „Mare Marș” prin București.
Prezența a fost insignifiantă în raport cu noaptea când s-au adunat 600.000 de oameni la Piața Victoriei.
De ce nu s-a făcut atunci Marele Marș? De ce nu s-a paralizat orașul când era ușor, prin prisma numărului mare de oameni? Nu știu.
Cred că pentru o parte dintre români schimbarea clasei politice e o idee foarte bună, dar dacă se poate doar prin umor, scandări la clădiri goale și gesturi simbolice precum boicotarea produselor care-și fac reclamă pe Antena 3 și România TV.
Să spunem doar că am vrea o Revoluție mai lejeră. Că mâine meeting dimineață la office și parcă ar merge și niște Netflix and chill.
