Au trecut aproape trei ani de la prima mea reprezentație în calitate de comediant și-am strâns câteva amintiri și experiențe pe care vreau să le adun sub forma unui cod/„decalog” personal. Evident sunt mai mult de 10 lucruri importante și n-am să le dau pe toate dintr-o suflare, dar au început să se așeze câteva care astăzi îmi sună mai logic și normal ca oricând.
– Nu-ți uita idolii sau mentorii.
E foarte important să-i respecți pentru că fără îndrumarea lor astăzi încă jonglai între glume cu labă, sex, foarte mult sex și „care-i faza cu femeile și…?”. Excepție doar în cazul în care ghidul tău în ale comediei încă are glume doar despre labă/sex/foarte mult sex/„care-i faza cu femeile și…?”. Atunci e bine să ai puțin Alzheimer. În altă ordine de idei, Radu Isac:
– Nu fura glume.
Asta nici nu trebuia s-o mai zic, dar UNEORI trebuie să-ți dai seama că unele subiecte sunt foarte facile și sunt mari șanse să gândească mulți aceeași glumă. Nu (mai) vorbesc de cazurile în care cineva a tradus 1 la 1 material din străinătate, ori imită până și modul în care se mișcă și vorbește… Bordea, ci strict de glumele alea care-s prea la-ndemână. De exemplu, glumele cu GPS. Micutzu a ridicat ștacheta acestui subiect atât de sus încât (până la această oră), orice altă glumă cu și despre GPS e slabă.
Ca să nu mai spun că „dacă ar exista GPS cu accent ardelenesc” este prea prea prea prea prea prea prea prea prea prea previzibilă.
– Nu improviza cu publicul dacă ești lemn/timid/prost de gură. E foarte importantă regula asta pentru că-n unele situații te poate ține în viață. Comedianți foarte buni (de ex: Costel) s-au trezit cu sticle aruncate spre ei, dar dacă tot ce poți spune tu unui cocalar din public e „muie”… o să mănânci bătaie.
Dacă nu le ai „pă caterincă” și nu te poți controla nu te înjura cu unul sau mai mulți. O să pierzi publicul și riști bătaie. Regula asta se aplică doar în cazul în care nu ești spontan. Dacă le ai, dă-i bice. Cel mai probabil publicul te va susține să-ți „bați p*la de fraier”.
– Nu există public prost/bun. Trebuie să ai un ego cât glumele cu Oana Roman de mare ca să crezi că ești prea deștept pentru o sală întreagă, deci dacă n-ai aplauze și urale la X glumă „sunt toți proști!”. Plecând de la faptul că ești necunoscut pentru 99% din țară, cine crezi că vine la show-ul tău să asculte glume d-alea bune cu tâlc?
Până umpli săli doar cu fani e clar c-o să ai parte și de cocalari, profesori universitari, studenți, etc. Dacă după fiecare show ai reușit să-i impresionezi exact pe cei care sunt pe aceeași linie cu tine e perfect! Tocmai ai câștigat doi fani în Buhuși! Mergi mai departe!
– Nu spune publicului că-i prost.
Din aceleași motive precum mai sus.
– Nu-ți face material doar din jignirea vreunuia din public. Sunt unii care au material din primul minut până la final despre câte unul, nefericit, pe care-l găsesc prin public. Că-i chel, gras, slab, ăla-i calul de bătaie din seara aia. Majoritatea celor din sală vor râde că-i mișto să râzi de alții, dar când tot ce faci e să-ți proiectezi lipsa de inspirație pe aspectul unui om (care a plătit bilet să râdă de tine, nu de el) e clar că te-ai chinuit mult să-ți faci material.
– Nu-ți face un cult al personalității.
Sunt comedianți care-și pun pe afiș întregul CV. Lasă excepțiile când patronii fac niște afișe ca de festival Mamaia. Vorbesc de comedianți care și-ar pune și filmarea de la botez la event. Dacă ești atât de plimbat/vedetă/scrii/cânți/citești/dai cu grebla, fă un top 3 și gata.
Cine-i interesat de tine o să vadă și că ai apărut 10 secunde la TVR 2 în 1996. Nici la angajare nu te duci cu TOT ce ai făcut. Că plictisești și pari disperat. Din păcate mulți români apreciază mai mult vechimea unei vedete, nu neapărat ce a făcut în X ani de TV/Radio/show-uri.
– Nu-i beșteli pe ceilalți comedianți. Că nu-ți place de unul sau celălalt e normal, dar nu te apuca să dai în stânga și-n dreapta cu nume și păreri că o să ajungi un paria. Nu-ți mai face impresii proaste că „stand up-ul merge prost pentru că există X, Y, Z”, că n-o să schimbi tu lumea. X, Y, Z există pentru că publicul lor există. Și nici pe începători nu-i trata de sus că-i greu pentru toată lumea. Și-n unele cazuri unii sunt mai talentați decât ești tu, „vedetule”.
– Lasă loc de „bună ziua” oriunde. Oriunde mergi în țară, că-ți iese bine sau nu, nu-ți bârfi colegii de stand up și nici alți patroni. Se-ntâmplă să ai show după vreun coleg și să-ți spună patronul „a venit Cutărică și a fost varză!”. Nu te apuca să-l aprobi (mai ales dacă ești de acord cu patronul). E ca-n cazul înșelatului. Ai putea fi următorul bârfit.
… Voi continua…