A început Urban Eye Film Festival (București), eveniment dedicat filmelor despre viața în urban. În prima zi am văzut o serie de documentare scurte despre proiecte urbane din Austria, Țările de Jos, India și Peru.
Episodul despre Rotterdam mi-a adus aminte de o știre de acum vreo săptămână de la Digi24. Ăștia din Țările de Jos se entuziasmează că au insecte în oraș și au ca țel să facă pace între oameni și natură în mediul urban.
Acum câteva zile am deschis televizorul ca să aud niște voci în timp ce ungeam o felie de pâine și am auzit o reporteriță de la Digi prezentând, oarecum vexată, faptul că un pod peste Siret nu se poate repara „din cauza” unor gândaci și broaște. Am sesizat și puțină ironie, vezi dom’le, „nu se face podul pentru atâta lucru”. Poate am meta-analizat eu tonul doamnei, fie.
Din păcate n-am găsit video-ul cu știrea, doar materialul scris de pe site-ul lor.
Totuși, din materialul video am rămas cu câteva sublinieri pe care cred că le-au sesizat cei mai mulți dintre telespectatori.
- Asta-i România, nimic nu se face, acum nu reparăm poduri și drumuri din cauza unor broaște și gândaci.
Acest „din cauza” mi se pare foarte analfabet aruncat în știre. „Din cauza” implică un reproș. Cui reproșăm insuccesul dezvoltării? Broaștelor și gândacilor. Adevărul e că broaștele și gândacii chiar sunt o adunătură de nesimțiți. Pare că n-au înțeles mesajul: NU VĂ VREM! Mai ales pe lângă drumuri, poduri, autostrăzi. În gașca asta veselă intră și liliecii ăia de care nu putem termina autostrada Lugoj – Deva. Nivelul de nesimțire al naturii din România e ceva strigător la cer.
- Care-i faza cu gândacii și broaștele astea?
Nu știm. Atât materialul de la TV, cât și cel de pe site, nu clarifică cine-s gândacii. Ale cui sunt broaștele. La ce ne ajută? Care e rolul lor? De ce le protejăm atâta, cum contribuie ele la PIB? Dau locuri de muncă? Îi ajută pe copii la cevă? Dacă sunt broaște & gândaci globaliști? Dacă, de fapt, sunt cele mai proaste broaște și cei mai urâți gândaci, trimiși de țările din Vest să se înmulțească la noi și să ne șubrezească infrastructura?
Întrebările la care presa n-a avut nici măcar un răspuns.
…
Poate că dacă broaștele erau prezentate ca fiind amfibieni și gândacii ca fiind insecte, alături de părerea unui om care le cunoaște rolul și menirea, altfel se raporta cetățeanul de rând la natură (și implicit infrastructură).
Dar presa e totuși o (altă) oglindă a poporului care sigur se oftică pe faptul că gazonul din parcuri nu-i tuns la dungă („ca-n filmele americane”). Și până la urmă cine a venit cu această idee proastă să călcăm pe iarbă în parcuri, în loc să le protejăm și să le acoperim cu un milieu frumos?
