Influență: patru felii de pizza + struguri + o prăjitură cu ciocolată.
Am fost întrebat recent dacă o consider frumoasă/sexy pe X vedetă. Și-am zis că nu. “Dar de asta ce zici?”, și-mi arată soția unui deprimant de celebru cântăreț din țară. Am zis că nu. “Bă, ejti nebon, păi asta-i sexy pentru toată lumea și tu spui că nu e? E votată printre cele mai frumoase femei din țară”. Hm, sunt curios cine și când s-a făcut sondajul ăsta, că pe mine nu m-a chemat nimeni la vreo urnă să votez cea mai frumoasă “româncă”, ba mai mult, nu știu cine a stabilit un top 10, 100 sau 1.000 românce frumoase.
Acum, de ce n-o consider frumoasă pe VIPX-uleasca?
Pentru că frumusețea e subiectivă. Pentru că de acasă până la muncă văd de n ori mai multe femei frumoase în tramvai decât îmi arată media la TV și-n presă, ba mai mult, sunt norocos să mă trezesc în fiecare dimineață lângă a mai frumoasă. După mine.
Păi și atunci de ce e VIPX-uleasca în “Top 10 cele mai frumoase românce” în revista Rășini mondene? Pentru că atitudinea înseamnă mult/enorm/totul în viață. Când îți propui să ajungi remarcată pentru aspect nu-i nevoie să tragi de cărți, de minte, de muncă. Tragi de piele, tragi de fiare și eventual tragi de unu care să-ți sponsorizeze “cariera”. Și asta e tot ce faci. Te modelezi și remodelezi până inevitabil te plastifiezi, te botoxezi, siliconezi și apoi te mumifici. Ireală, inumană, intangibilă, “inaccesibilă”.
Ce e frumos? Nu doar frumos, dar e incredibil să ai un loc de muncă de 8 ore pe zi, să stai în trafic, să ai o familie, să gătești, să faci curățenie, să mergi la sală, să ai griji, să te enervezi, să uiți, să te superi că a uitat, ș.a.m.d., și cu toate astea să rămâi veselă și frumoasă. Asta-i definiția frumuseții. Restul sunt tone de machiaj și photoshop în pagini lucioase care nu șterg bine ci întind mizeria.
Din păcate, unii bărbați sunt debusolați privind frumusețea feminină, mai ales când până și reprezentantele sexului frumos își pierd valorile.
