Cu atâtea pe cap (Covid, youtuberi pro-viol, influenceri bătuți ș.a.m.d.) românii au găsit timp și energie să se certe și de la o redeschidere de muzeu. Preocupări elitiste, nu? Ți-ai spune că internetul s-a apucat să-și dea în cap de la calitatea exponatelor de la Muzeul Național de Artă Contemporană. Țeapă.
Probabil că mulți dintre cei inflamați online n-au fost în viața lor la MNAC.
Poate nici măcar la un muzeu (în ultimele 12-24 de luni), fie el și de artă contemporană. Dar supărarea a fost uriașă când la redeschidere a cântat un grup queer. E dreptul fiecăruia să se supere, să-și dea cu părerea, voiam doar să subliniez că-s unele ironii…
Ce e aia „queer”, măi mamă?
Queer, conform domnului Pedia Wiki, este „diferit de LGBT, care se referă doar la persoane lesbiene, gay, bisexuale și transgen. Queer include nu doar aceste grupe, dar și persoane intersexuale, pangen și heterosexuali cu practice sexuale considerate non-normative, precum sadomasochism, fetiș, etc. În acest sens, „queer” poate fi folosit pentru a se referi la toate persoanele care nu se conformă structurii heteronormative-cisgen”.
Clar? Nu? Viața e complicată.
La MNAC au cântat cei de la Fluid, act artistic de orânduire queeristică. Preț? 300 de euro. Bani? Bugetul național. Efectiv au stat ăia de la MNAC și au zis:
Redeschidem muzeul. Ce facem?, a întrebat directorul instituției.
Autostrăzi!, a spus unul.
Școli!, a zis altul.
Spitale!, s-a auzit de undeva din spatele sălii.
Nu…, a spus grav șeful lor. O să aducem doi d-ăștia queer să promovăm homosexualitatea și să învețe cei mici să facă sex penis în penis cum o să-i învățăm și la orele de Educație Sexuală din școli! Aveți 300 de euro la voi?
Artiștii au venit și au prestat după talent și posibilități.
A fost frumos? A plăcut la toată lumea? Vor ajunge să presteze și la nunți, petreceri câmpenești și la orice șustă electorală din Parcul Sebastian – Sector 5? La toate acestea doar timpul va răspunde.
Cert e că unii s-au enervat.
Că pe banii statului „cântă toți homosexualii”. C-a fost show „satanist” și „scârbos”. Astea-s, din nou, noțiuni discutabile. Și în Piața Constituției, la concerte mari susținute de duamna Firea, au cântat figuri heterosexuale discutabile, pițipoance „îmbrăcate” ca-n filmele BDSM (e OK când o femeie e așa), lascivități scârboase care dacă nu-ți învață copilul că homosexul e ok îi transmite clar că video-chat-ul e o posibilitate.
Problema aici e strict legat de cultura comunității queer (confundată oricum cu LGBT – nuanțe).
Lumea nu s-a inflamat că muzica a fost proastă, s-a falsat, ori alte d-astea. Problema e că doi bărbați îmbrăcați fistichiu țopăiau, își arătau bulanele și chiloții într-un show (probabil) contemporan ca arta din interior.
Lumea s-a simțit jignită în gena creștină, românească, dacică.
Atât. Pentru că aici suntem acum.
Opinii personale?
Cu cât îmbătrânesc îmi dau seama că nu-mi mai plac așa mult actele artistice cu iz de manifest. Dar în același timp și eu fac același lucru (în stand up, muzică, blog, podcast…). Îmi place să transmit mesaje, dar nu-mi mai place nervul (de multe ori pueril), patosul orbitor și să bag bățul prin gard la leu, entuziasmat că-l enervez. Ca mai apoi să mă mir că m-a mușcat.
Când fac asta încerc să mă gândesc dacă a meritat. De multe ori nu merită.
Probabil îmi lipsește „sângele de martir” cum ar spune Dan Puric.
Oricum, au început să mă enerveze exagerările, indiferent de tabără. Nu-mi place ridicolul indiferent de sex, gen, culoare politică, pasiuni. Mă lasă rece și mă cam scandalizează, în egală măsură, hiper-urile tuturor. Și nici nu mi se pare normal să iertăm unele aspecte doar pentru că „alții fac la fel”, ori au fost asupriți.
Dacă se puteau schimba mentalități arhaice și societăți rigide cu discursuri despre cum Dumnezeu e „Dumnezeița, o femeie neagră” și cum vrei să cadă Catedrala Neamului… mna. Baftă! O să ai nevoie.
Nu mi se pare normal să suferi pentru credințele tale, dar nu e ok nici să jignești credințele altora din teribilism.
Cu excepția umorului. Acolo ridiculizarea unui subiect e asumată, contextualizată și are ca scop (inițial) să distreze, nu să enerveze.
Asta gândesc azi, acum.
Vedem peste alți ani ce se va mai schimba, dar continui să cred că baba cu icoana în mâna nu va înțelege niciodată mesajul de pace al unor bărbați în fustițe, fardați și care spun să cadă cărămizi din catedrală. Asta dacă vrea cineva să schimbe mentalitatea babei. Și baba poate să fie și un tânăr de 20 de ani.
P.S. – să vezi acum avalanșă de turiști la MNAC, creștini chitiți să nu lase arta pe mâna propagandei LGBT+.
5 răspunsuri
Eu unul nu am nimic cu arta de genul dar sunt artiști queer cu mult mai buni in Romania, dar care au dezavantajul de a nu fi prieteni cu ăia de la.mnac icr.
O arzi ateu dar Dumnezeu e o femeie neagră…
Hotărăște-te frate.
Chiar dacă homosexualitatea e ceva rău în capul meu și uneori îi privesc pe „ghei” cu dispreț (e normal într-un fel, că doar am crescut într-o țară conservatoare), eu aș fi de acord cu legalizarea căsătoriei între două persoane de același sex, că sunt și ei oameni, doar nu-s animale. ÎNSĂ aș interzice propaganda LGBTQWERTY (pentru că există, hai să nu ne mai prefacem) deoarece caută să colectivizeze homosexualii și să-i întoarcă împotriva celorlalți, iar asta ar duce la o societate și mai divizată, de care nu avem nevoie.
Mno, nu tot ce zboară se mănâncă și nu tot ce îi queer e adresat heteroilor pentru iluminarea minților păguboase. Știi, îi cam obositor să deschizi gura numa’ ca să convingi. Poate ce-ți pare ție strident e expresia autentică a omului. Stridentu’ nu exită-n vid, îi definit prin discordanța cu ce-i prin jur. Și cică arta trebuie să spună adevărul. Dacă ăla e adevărul la oamenii ăștia, despre corpurile și fluiditatea genului lor… Nu prea era despre botezat babe întru biserica Dumnezeiței pansexuale. Cel puțin, eu asta cred c-a vrut să spună autorul la show.
Moldoveanca, „duamna” cum este ea pentru tine, de bine sau de rau este primar.Tu, pielea pulii.Apropo, mata tot „duamna” este ca de la „mulgatoare fruntasa de boi” ar fi totusi alceva.
Oamenii sunt super faini, eu n-am nimic cu ei, le urez succes. Ce nu mi-a placut e muzica efectiv, dpdv estetic mi se pare ciudat acel negativ sau instrumental cum se cheama, e un gen pe care nu-l gust. Dar asta e subiectiv, am putut trece peste. Nu stiu exact pe ce motiv principal si-au luat oamenii hate, presupun ca sunt multe de care te poti agata, ca sunt non-conforming in mai multe feluri. Dar daca cumva cineva si-a motivat hate-ul pe motiv de ”show indecent”, uite o ipocrizie – miscarea aia cu ridicatul rochiei nu e ceva ce n-am fi putut vedea foarte lejer si pe la artistii mainstream, la vreun concert gen Zu. Si la alea tare multi aplauda.