Mă întreabă cineva: „ce, bărbații suferă la despărțiri?”. Mă uit la ea și râd cinic. Evident că și bărbații suferă. Nu suntem niște animale chitite doar pe însămânțare… nu toți. Nu mereu. Eh, să nu ne blocăm în detalii.
Probabil ați auzit deja despre cele 5 etape ale durerii de după despărțire. Când te desparți de o femeie, pentru care ai avut sentimente profunde, ești o furtună de gânduri și oscilezi între „gata, am trecut peste” (de față cu prietenii) și „sunt prost, te vreau înapoi” (în fața ei).
Dar hai s-o luăm punctual. Etapele de mai jos nu se aplică tuturor, dar exceptând psihopații sunt șanse mari să-ți amintești de un moment:
-
Negarea
„N-are cum. E nebună! E sigur în perioada aia și nu mă înțeleg cu ea”. Devine debusolant când afli că e nervoasă pe tine și vrea despărțire, dar nu sângerează așa cum a dat bunul Dumnezeu. Îți e greu să accepți că voia să iasă mai des din casă, tu crezând că ea adora să stați în fiecare seară în fața televizorului.
Negi că n-o mai faci fericită. Tu știi mai bine că ea e fericită cu tine pentru că… așa spui tu. Îi spui că îi dai timp să se gândească și 5 secunde mai târziu o întrebi dacă s-a liniștit.
Te uiți în jur, să te asiguri că nu te vede nimeni (chit că ești în dormitor) și te lași în genunchi. Îți pui capul pe burta ei și o implori să-ți mai dea o șansă, c-o să te schimbi (pentru a mia oară) și o să cumperi flori în fiecare zi.
-
Mania
Ăsta e momentul în care începi să dai vina pe ea. Păi ce, nu se poate chiar totul din vina ta. Da, ai lovit cu palma de câteva ori, dar uneori și ea se dădea cu capul de partea interioară a mâinii. Venea cu fața în pumnul tău, de nebună.
Și știi ceva? Nici nu gâtește bine. Șterge praful în cel mai oribil mod cu putință. Nu știe să țină de mână și alege cele mai proaste filme.
Lista de motive stupide continuă până în punctul în care spui orice, doar să fie într-o notă negativă. Știi că nu-i adevărat, dar ai și tu mândria ta, ce naiba!
-
Negocierea
„Și tu ai spus chestii, și eu am spus chestii… Hai să găsim o cale de mijloc, nu vrei?”. De obicei aici mai plusezi și cu un weekend la munte, o plimbare lungă, brusc apare o bijuterie în arie, îți aduci aminte să suni ziua și să întrebi de suflet, te apuci să spui emoții (adică limbi străine), o plimbare prin mall sună genial și un film lacrimogen e tot ce ți-ai dorit vreodată, dar n-ai putut să spui până atunci pentru că… astrele.
Începi să te gândești la lista aia cu îndatoriri și te miri și tu de faptul că n-ai mai dus gunoiul de 10 luni. Probabil te-ai luat cu treabă.
Da, o să speli vasele și când vine vorba de sex o să stai de vorbă la final, n-adormi ca animalul.
-
Depresia
N-a ținut vrăjeala. Femeia a plecat. Moment în care conștientizezi, brusc, că e o curvă. N-are cum altfel. O femeie nu pleacă dintr-o relație în care nu-i fericită decât dacă-i curvă. Ce alt motiv poate avea?
Aici contribuie și cohorta de prieteni care-ți strigă în cor că „are balta pește!”. Dar tu știi că ai undița ruptă, nu știi să bagi viermușul în ac și, de fapt, n-ai știut niciodată să pescuiești. Nici nu știi cum dracu` ai ajuns cu femeia asta.
Așa că te întristezi și-ți dai seama c-o să mori singur. O să ajungi precum ăia de 50-60 de ani care se dau la puștoaice de liceu și vor să le sugă tinerețea în timp ce le ajută la teme.
Încerci să te uiți pe Facebook la alte femei, ba chiar să vorbești cu ele, dar emani disperare încă de la „salut”.
Mai plângi puțin, doar pentru că ai exces de lichide în corp de la atâta alcool.
-
Acceptarea
A trecut ceva timp. Zile, luni, poate chiar ani. Ficatul tău începe să-și revină. Poți să-i auzi numele fără să simți un cuțit în spate, un șut în vintre, ori un topor în Play Station. Începi să te liniștești și nu mai faci sport atât de compulsiv, încercând să elimini nervii și tensiunea sexuală în saci de box și greutăți ridicate la piept.
Ba chiar vorbești și cu alte femele. Totul e minunat și-ți juri că n-o să mai ajungi niciodată în postura aia. N-o să te mai implici, n-o să mai dai totul din tine. Dar să fim serioși, cum altfel ar mai funcționa industria băuturilor alcoolice?
5 răspunsuri
Da, ai dreptate în mare parte în ceea ce zici, însă după partea cu acceptarea există și Învățarea, adică acel moment în care înveți din greșeli, și chiar vei fi un om schimbat după acestă experiență. Bine asta cu Învățarea, se aplică doar ălora care au cap, și nu gândesc cu capul de jos.
Evident. Și cum bărbații nu gândesc cu capul de jos… treaba-i rezolvată!
Cum ar mai functiona industria bauturilor alcoolice fara barbati despartiti este la fel ca „Cum ar mai functiona industria ciocolatei” fara femei singure.
Sa inteleg ca tu nu ai avut parte de fetite nebune, imature, cu aere si asteptari exagerate.