Numele meu este anxietate și am George Bonea.

Sărbătorește Crăciunul ca „altădată”

E o experiență senzațională să intri într-un mall în perioada sărbătorilor de iarnă. Mereu simt nevoia de un cameraman și o narațiune de tip Discovery pentru că-n mall, de sărbători, se desfășoară un fenomen fabulos de interesant.

În primul rând totul este mult mai strălucitor. Mall-urile sunt oricum sclipicioase, dar de sărbători ai un plus la sclipici și beculețe. Ar trebui să existe un panou la intrare care să-i atenționeze pe epileptici. Eu nu m-aș risca în locul lor.

Cu cât te afunzi mai mult în mall ești mai acaparat de mesajele sexo-creștine (nicidecum sexo-marxiste) ale marketingului. Ai un Iisus pe undeva (pitit dacă e să fim sinceri), dar și o manechină-n chiloți. Un imbold creștinesc, dar și un brânci sexual. Toate comunică același lucru: bucură-te de sărbători (în notă creștinească, lubrică, ludică și comercială). Iisus nu-ți spune să faci sex de sărbători, dar fotomodelul aflat la trei vitrine distanță îți face cu ochiul din lenjerie, photoshopată extrem. Moș Crăciun e 50-50. Pentru copii e bătrânul inocent și vesel, pentru adulți e un libidinos cu pătrățele și o barbă hipsterească. Dar e aceeași figură mitologică indiferent de vitrină. Aici îi spune copilului tău că urmează să primească jucăria preferată și dincolo îi transmite soției că parcă ar da la ea.

De deasupra răsună cântece care transmit cam același lucru.

Ori colinde de o sfințenie ieșită din context, ori sexo-colinde, soundtrack de putut crăciunistic.

Mesajul general e „ca altădată”.

Acest „altădată” este comic de trist și dintr-un univers care n-a existat niciodată într-o țară care a ieșit din comunism de doar 30 de ani. „Masa bogată” în decorațiuni sclipicioase și scumpe (kitschoase de cele mai multe ori) nu se pupă cu realitatea în care mesele erau decorate cu fructe de plastic și șervețele frumoase pe care n-aveai voie să te ștergi.

Dar cel mai cel „altădată” e ăla al apelului la zăpadă. Să ningă, să ne jucăm în zăpadă, să nea, să omăt. Doar că… și aici vine partea cu adevărat caterincă… hiperconsumul de plasticării crăciunistice contribuie la poluare, de unde schimbările climatice, de unde lipsa de zăpadă. Nu că-i gluma glumelor?

Altfel spus, doar în capul unora e Crăciunul „de altădată” și din fericire „e redus cu X%” ca să se bucure toată lumea de puțin spirit creștino-consumerist. Iisus, ce bine-ți stă în geaca aia nouă. Aia de iarna trecută e passé.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.
Nu mai bine te abonezi și-ți trimit eu un newsletter frumos din când în când? O să-ți placă.