„Unde-s bărbații de altădată?”

De ceva timp văd pe net o glumiță vizuală care se tot repetă. De cele mai multe ori e postată de femei (singure în 99% din cazuri) și o să vă fac o descriere cât mai exactă.

Text: Bărbații de ieri și de azi.

Imagine: O poză alb-negru cu niște bărbați îmbrăcați elegant. De obicei sunt niște unii spilcuiți din perioada interbelică, dandy, aranjați, sacou, frac, stofă, papion, cravată, bretele ș.a.m.d.. Imediat lângă vedem o poză datată ca „azi”. Aici e o gașcă de hapciupalitici epilați și pensați, îmbrăcați precum Șatra Benz pe legale și cu un zâmbet cretin.

Și cum în fiecare glumiță zace o fărâmă de adevăr m-am decis să fac nițică lumină în viața acestor don`șoare care tânjesc după bărbații de atunci.

Evident că n-o să pot argumenta complet și complex, pentru asta ar trebui să scriu o carte, dar facem și noi ce putem.

Bărbații ăia spilcuiți din anii ăia, dacă e să generalizăm (oricum gluma e o generalizare), se îmbrăcau frumos să meargă și la birt. De unde veneau acasă și-și băteau aragazul (sau „soție” cum i se mai spunea) până-și șifonau hainele. Pe care ghici cine le curăța și apreta? Ai ghicit! Fierul de călcat (sau „soție”).

Dacă ești femeie și-n jurul tău vezi doar masculi pensați, efeminați la modul prost, problema ești tu. Nu ești în bula bună. Schimbă clubul. Ieși din Labaggio.

Nici femeile nu mai sunt „ca-n vremurile bune”. Trecând peste faptul că pe vremea lu` tataie-n sacou femeia nu mișca-n front (lucru pe care majoritatea spilcuiților din pozele alb-negru îl adorau și-l considerau normal), pe vremea aia parcă și doamnele și domnișoarele se îmbrăcau mai elegant. Și original. Cu greu găseai două cu același model de rochie, ori croială. Ceva unic pentru fiecare trupșor. Azi multe sunteți trendsettărițe, rulând sub o formă sau alta aceleași cârpe din mall, „haine” care pe multe stau ca pe gardul din fața studioului de filme porno.

Să-și pună bărbații frac pe ei!”. Da ce bine vă stătea în crinolină, trăgând coviltirul după voi.

Lucrurile s-au schimbat. Pentru toată lumea. Și dacă tânjiți după trecut să știți că ăsta vine la pachet cu multe altele.

Uite, exemplu personal.

Sesiunea de băiețeală, cum i se mai spune azi, sau „fă, ies cu oameni” cum era pe vremuri.

Dacă făceam asta acum 100 de ani puneam costumul pe mine, îmi pupam consoarta pe frunte în timp ce-mi peticea ciorapii și mă duceam la bar. Acolo discuții, berică, scandal, se făcea târziu, veneam acasă duhnind a drojdie și spirtoase, ciorba rece, scandal, bătut din iubire, iubit din iubire, schimbat în pijama de către femeie grijulie și orânduitoare. Nănel. Lux, barosăneală.

Azi. Plecat la băiețeală. Pus o țoală pe mine, sărutat femeie, mi se aduce la cunoștință că put, verificat olfactiv subrațul, „e, merge, mă duc să joc FIFA”. Apoi jucat FIFA cu orele, înjurături, lobotomie, suduit, enervat, aruncat de manete, urlat, făcut glume și caterincă. Întors târziu acasă. Femeia comentează că vin târziu și-o trezesc, ea mâine are meeting, apoi comentat că put a Xbox, „treci să te speli, nu urci așa în pat lângă mine!”, mâncat ceva rece din frigider în liniște în bucătărie, mers tiptil prin casă, făcut duș, spălat pe dinți, pus în pat subtil, oftări, „data viitoare dormi în sufragerie când mai vii la ora asta”, „îmi cer scuze… te iubesc”, „mda”-uri.

Cum să nu te pensezi în condițiile astea? Scoți furia, fir cu fir.

Că doar n-o să-mi pun fracul pe mine la 3 noaptea, o să scot monoclul și-o să spun „auzi, fă! Vreau tocană! ACUM!”. Că suntem oameni civilizați, moderni și haina nu-l face pe om. Și ea are meeting la prima oră.

 

DA DA, CUM ZICI TU…

dă cu părerea...

Related Post

One Comment

  1. Pentru cele care spun unde sunt barbatii de alta data eu o sa ii spun adevarul, in cimitire in America. Daca vrea poate sa se duca dupa ei. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.