
De citit în drum spre casă – 355
Când mai vedem copii violenți să nu uităm că anual adulții îi invită în parc să se joace cu arme adevărate. Ai ceea ce crești.
Când mai vedem copii violenți să nu uităm că anual adulții îi invită în parc să se joace cu arme adevărate. Ai ceea ce crești.
Fuego a început să omoare oameni. Momentan vreo 25, dar până la Crăciun cifrele vor crește cu siguranță. Să ne împodobim cu speranță. Și acum
Ce frumi e cu PSD-ul. Avem cico, suce, suge, de toate. Bogdaproste. Să ne tot dea. Așteptăm cu interes Marea Adunare din Weekend. Și acum
Am râs. Îmi place generația asta sarcastică. Sarcasmul e semn de inteligență. Creștem. E de bine. Plus că pe Instagram găsim o mulțime de specimene.
De la domnul Alexandru Pomană e fotografia. Și încurajarea să ne punem pe învățat. Și acum alte cele: O poveste drăguță despre Marele Nostru Năstase;
Am găsit poza asta de acum 6 ani (ce încet trece timpul) și am vrut să vă arăt că am avut și momente mai religioase
Parafrazând din DaniiB, „glumele cu și despre Viorica Dăncilă nu va moare”. Mai ales cât timp sunt livrate chiar de ea. Altceva? Biserica propovăduiește incestul?;
Acela e purtătorul de cuvânt al bisericii noastre strămoșești. Și acelea sunt cuvintele lui. Judecați voi până la Judecata de Apoi. Și acum alte cele:
Imaginea de mai sus este atât de relevantă pentru România. Un trubadur al sexagenarelor, de o sexualitate incertă, și o tanti capabilă. Fuego și Dăncilă.
Cred că am putea râde zilnic de Dragnea&Co. Păcat că mai trebuie să și trăim. Și acum alte cele de citit: Centenarul rural; Dispută Dobrovolschi