Problema cu „lasă că și noi făceam prostii la vârsta lor”

De câte ori apare câte un puști teribil și rupe internetul cu virale cretine te gândești că nu poți să spui nimic pentru că inevitabil o să-ți auzi de la adepții lu’ politically-correct că ești „îmbătrânit”, „comunist”, „depășit”.

Dacă spun că puștii care se filmează mâncând conserve cu hrană pentru animale sunt penibili o să-mi zică sigur cineva „ce bă, tu nu făceai d-astea?”. Și adevărul e c-o făceam, dar nu mă filmam, n-o puneam pe net, nu deveneam idolul copiilor nebăgați în seamă și nu făceam un purcoi de bani.

Da, evident că mă deranjează că eram tâmpit pe moca.

Dar trecând peste invidia specifică celor cu mintea de 11 ani, trebuie să încercăm să înțelegem ce impact are valul ăsta de retardări acceptate doar pentru că „e specific vârstei”.

Evident că și noi(dacă aveți peste 27-28 de ani se aplică „noi”-ul) făceam prostii în adolescență. N-are rost să enumăr de câte ori am fost total nebun: uneori nu-mi făceam temele, săream în pat, ori nu-mi terminam porția de mâncare. Eram mega rebel și anti-sistem la 16-17 ani. Punkist. Anarhie. Suie la Mistem!

Dar…

L-am descoperit la Vali Dobrogeanu pe vlog pe puștiul Vlad Alexandrescu. Și nu e ok. Nu e ok deloc. Dacă pronunț „de ce nu există un CNA pentru Youtube?” o să-mi sară tot internetul în cap că mă gândesc la îngrădirea liberei exprimări a prostiei, „dictatură!”, dar… bă!… dacă ne arde de starea planetei trebuie să ne gândim și la locuitorii ei. Eu fac dușuri scurte și nu-mi cumpăr Volkswagen ca să-i fie bine lui Vlad Alexandrescu&cohorta lui de fani? Să-și facă ei baie în Cola? Să spargă telefoane „de fun”?

Vă invit să vă uitați la câteva din clipurile puștiului doar ca să înțelegeți ce vorbeam acum câteva zile: prostia n-are cum să fie anonimă, atrage.

Vlad Alexandrescu e (probabil) definiția vlogărului care livrează anti-material.

E un puști isteric și lipsit de simțul penibilului care s-a transformat în dama de companie a internetului din dorința de a atrage atenție. Internetul vrea șocant, el e OTV-ul din Youtube. E un copil căruia sigur îi lipsesc multe. Nu-i lipsește o cameră de filmat, din păcate.

Ok, poți spune că-i un copil tâmpit, crescut în cine știe ce familie disfuncțională, și că „așa e la vârsta aia”. Dar Vlad se bucură de faptul că trăiește într-o societate în care-ți este fabulos de ușor să te manifești în prostia ta. Că-i spui Youtube, că-i spui „presiune socială de a te face remarcat”, Vlad are toate ingredientele să fie Cineva – un nume, nu un dubios fără viitor cum erau considerați toți hapciupaliticii expansivi din perioada pre-social-media.

Unde mai pui că oameni precum Vlad au parteneriate cu brand-uri mai mult sau mai puțin cunoscute. Fiecare leu aterizat în contul lui de la un bizniss serios întărește această formă de manifestare. Cine ar vrea să se asocieze cu un copil care-și traumatizează bunica (părtașă la penibil)? Companii care vând ceva potrivit pentru fanii lui.

Fiind așa cum e el, Vlad face foarte mulți bani. Clipurile lui atrag vizualizări pentru că prostia atrage. Vizualizări = bani. Bani = încurajare = confirmare a valorii/calității.

Repet, nu spune nimeni că generația mea era ușă de biserică. E și penibil să pretind așa ceva. Dar n-am beneficiat de aportul tehnologiei pentru a transforma toți penibilii în vedete. Dacă exista posibilitatea sigur se întâmpla. Televiziunea a avut acel rol, dar la un nivel mai redus. Atâți cretini câți a putut aduna TV-ul în anii pre-Youtube/Facebook a reușit să transforme în staruri. Raportul e mai mic, televiziunea fiind mai selectivă.

Netul se răspândește altfel. Tu, 30+, crezi că-i o nimica toată în timp ce fii-ta de 10 ani e mini-actriță porno pe Instagram și băiatul tău face milionul de vizualizări mâncând din WC.  

Faptul că specimene precum Vlad Alexandrescu ajung să construiască o mentalitate de genul „cel mai tâmpit de pe Youtube e cel mai jmecher și mai bogat” nu e decât o interpretare modernă a tupeistului din anii ’90, cocalarul descurcăreț promovat de televiziuni.

Tu faci ce vrei cu informația asta, eu îți spun doar că dacă-ți crești copilul cu o doză de admirație pentru vlogării crazy și „originali” o să-l înveți că succesul vine fiind imatur, ieftin și bufonul internetului. Se fac bani buni. Ajung de terapie.

Mă duc să fac un duș lung. Foarte lung.

Cu plăcere.

Tu ce zici?

dă cu părerea...

2 Comments

  1. Si pe tine cu ce te deranjeaza unul care pune clipuri pe Yotube? Nu esti obligat sa belesti ochii la el. Stiu, te f..te brusc grija de educatia copiilor, da, si te-ai proptit exact in asta. Nu in faptul ca nu ii invatati sa se spele pe maini inainte sa iasa de la veceu, sau alte d’astea…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.